Cimitirul Bellu din București seamănă cu un mic oraș în care fiecare alee ascunde o poveste, iar unele dintre monumentele funerare au devenit adevărate locuri de pelerinaj. Printre cele mai cunoscute se află cavoul Iuliei Hașdeu, fiica lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, un loc învăluit de-a lungul timpului în povești despre spiritism, mesaje de dincolo și fenomene inexplicabile.
La 28 de hectare, Cimitirul Bellu adăpostește mormintele unor personalități importante ale României, dar monumentul ridicat pentru Iulia Hașdeu rămâne unul dintre cele mai neobișnuite. Povestea tinerei geniale, moarte la doar 18 ani, și legătura pe care tatăl său a păstrat-o cu ea după moarte au alimentat, timp de generații, legendele care înconjoară acest loc.
Iulia Hașdeu, copilul genial pierdut la doar 18 ani
Iulia Hașdeu și tatăl ei
Iulia Hașdeu s-a născut în anul 1869 și a murit în 1888, la numai 18 ani, răpusă de tuberculoză. Era considerată un copil excepțional, cu o inteligență ieșită din comun și o pasiune deosebită pentru literatură și studiu.
Moartea fiicei sale l-a devastat pe Bogdan Petriceicu Hașdeu. Scriitorul și academicianul nu s-a împăcat cu pierderea și a început să caute, prin spiritism, o formă de comunicare cu fiica sa.
În jurul acestei relații s-a construit ulterior una dintre cele mai cunoscute povești despre spiritismul din România.
Ceasul din cavoul Iuliei Hașdeu arată 13.30
Misterele Iuliei Hașdeu de la Cimitirul Bellu. Unul dintre cele mai spectaculoase detalii ale monumentului funerar este ceasul aflat în interiorul cavoului.
Ceasul, mormântul din Cimitirul Bellu al Iuliei Hașdeu și Castelul Hașdeu din Câmpina
Potrivit poveștii transmise de-a lungul timpului, acele ceasului indică ora 13.30, moment asociat atât cu nașterea, cât și cu moartea Iuliei Hașdeu.
Monumentul a fost conceput de tatăl său într-o manieră cu totul aparte, iar fiecare element pare să poarte o încărcătură simbolică.
În fața cavoului se află și o bancă despre care se spune că era locul în care Bogdan Petriceicu Hașdeu obișnuia să stea, privind mormântul fiicei sale.
Pe frontispiciul monumentului poate fi citit mesajul devenit celebru: „Mai șezi puțin!”
Pelerinii puteau vedea chipul Iuliei
Una dintre cele mai stranii povești legate de cavou spune că, în trecut, vizitatorii puteau privi chipul Iuliei Hașdeu printr-o mică deschidere amenajată în sarcofag.
Cei care veneau la mormânt ar fi avut posibilitatea să vadă figura tinerei și să își treacă numele într-un registru.
Astăzi, aceste relatări fac parte din istoria și legenda locului și contribuie la fascinația pe care monumentul o exercită asupra celor care ajung în Cimitirul Bellu.
Mesajele pe care Hașdeu susținea că le primea de la fiica sa
După moartea Iuliei, Bogdan Petriceicu Hașdeu s-a apropiat tot mai mult de lumea spiritismului. Potrivit relatărilor păstrate despre ședințele sale, scriitorul credea că poate comunica cu fiica sa.
Unul dintre mesajele atribuite Iuliei este: „Sunt fericită, te iubesc, ne vom revedea.”
Nu există însă dovezi științifice care să confirme existența unei comunicări cu lumea de dincolo. Pentru Hașdeu, aceste experiențe au avut însă o importanță profundă și au influențat inclusiv modul în care a conceput Castelul de la Câmpina.
Castelul Iuliei Hașdeu, locul în care misterul continuă
După moartea fiicei sale, Bogdan Petriceicu Hașdeu a ridicat la Câmpina un edificiu neobișnuit, cunoscut astăzi drept Castelul Iulia Hașdeu.
Construcția este plină de simboluri și elemente despre care specialiștii și cercetătorii au vorbit în legătură cu preocupările ezoterice ale lui Hașdeu.
Ochiul Atoatevăzător, cupola albastră, simbolurile geometrice și încăperile cu destinații speciale au alimentat imaginea castelului drept un spațiu dedicat comunicării cu lumea nevăzută.
De-a lungul timpului, vizitatorii au povestit despre senzații stranii sau zgomote auzite în interiorul clădirii. Printre cele mai cunoscute relatări se află aceea potrivit căreia, în timpul nopții, s-ar fi auzit pianul.
„Trei globuri luminoase” surprinse de camerele de supraveghere
Jenica Tabacu, fosta directoare a Muzeului Memorial „B.P. Hașdeu”, a vorbit în repetate rânduri despre poveștile stranii legate de castel.
În 2018, aceasta relata despre un incident surprins de camerele de supraveghere în dimineața zilei de 4 iulie 2015.
Potrivit mărturiei sale, pe imaginile camerelor au apărut trei globuri luminoase care se deplasau printre obiectele expuse într-un demisol al castelului.
Angajații muzeului ar fi verificat încăperea, însă nu au observat nimic neobișnuit. Tabacu spunea atunci că muzeul primise și alte relatări despre fenomene stranii, inclusiv zgomote de pian auzite în timpul nopții.
Pentru cei care cred în fenomene paranormale, astfel de întâmplări reprezintă dovezi ale faptului că povestea Iuliei Hașdeu nu s-ar fi încheiat odată cu moartea ei. Pentru alții, ele rămân doar relatări care nu au primit o explicație certă.
Moartea Jenicăi Tabacu a adăugat un nou mister poveștii
Povestea a căpătat o turnură dramatică în decembrie 2018.
Jenica Tabacu, cea care condusese timp de mulți ani Muzeul Memorial „B.P. Hașdeu” din Câmpina și care cunoscuse îndeaproape istoria castelului, a fost găsită moartă în locuința sa.
Poliția a fost sesizată prin numărul 112, iar anchetatorii au început cercetările pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs decesul.
În spațiul public au apărut ulterior diverse speculații legate de moartea sa, însă acestea nu trebuie confundate cu concluziile unei anchete oficiale. Relatările despre problemele sale de sănătate și ipotezele vehiculate la acel moment au rămas parte din contextul relatat de presa vremii.
Moartea sa a făcut însă ca povestea Castelului Iuliei Hașdeu să fie privită din nou prin prisma misterelor care l-au înconjurat.
Un mister care continuă să fascineze
La mai bine de un secol de la moartea Iuliei Hașdeu, povestea ei continuă să fascineze. De la monumentul neobișnuit din Cimitirul Bellu până la castelul ridicat de tatăl său la Câmpina, fiecare loc păstrează câte o parte din drama unei familii marcate de o pierdere cumplită.
Poate că adevăratul mister nu este dacă Iulia Hașdeu a reușit sau nu să comunice cu tatăl său după moarte. Misterul este felul în care durerea unui părinte a transformat o tragedie personală într-o poveste care, după mai bine de 130 de ani, încă îi face pe oameni să se oprească, să privească și să discute despre familia Hașdeu.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
