Simona Ionescu / Redactor Șef

Oamenii de pe planetă sunt mai preocupați de cuvântul „uman” din cauza roboților AI. Trebuie să ne fie frică?

Oamenii de pe planetă sunt mai preocupați de cuvântul „uman” din cauza roboților AI. Trebuie să ne fie frică?
Inteligența artificială nu schimbă doar felul în care muncim, comunicăm sau căutăm informații, ci și modul în care ne raportăm la propria identitate. Într-o perioadă în care roboții AI pot scrie texte, crea imagini, purta conversații și îndeplini sarcini tot mai complexe, oamenii par să simtă nevoia să definească mai clar ce înseamnă să fii om. Un semnal al acestei schimbări vine chiar din limbaj: Dicționarul Cambridge a desemnat „human” („uman”) cuvântul anului 2026.

Oamenii de pe întreaga planetă sunt mai preocupați de cuvântul „uman”. Interesul reflectă preocupările tot mai vizibile legate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale. Nu este vorba doar despre fascinația pentru noile tehnologii, ci și despre întrebări care privesc viitorul locurilor de muncă, autenticitatea conținutului și diferențele dintre mintea umană și sistemele artificiale.

De ce a devenit „uman” cuvântul anului 2026

Reprezentanții Cambridge University Press ( n.r. – editura Universității Cambridge) au observat că oamenii au început să se gândească tot mai mult la propriile calități și la ceea ce îi diferențiază de tehnologie.

Francesca Woodward, membră a Consiliului de Administrație al Cambridge University Press, a explicat că dezvoltarea inteligenței artificiale a influențat preocupările societății din ultimul an. Una dintre cele mai importante temeri este posibilitatea ca sistemele automatizate să preia anumite activități profesionale și să schimbe radical piața muncii.

În același timp, lexicografii au remarcat creșterea interesului pentru expresii precum „creat de om” sau „autor uman”. Aceste formulări arată că publicul vrea să știe tot mai des dacă un text, o imagine sau o idee provine din contribuția unei persoane ori a fost generată de inteligența artificială.

Ce ne diferențiază de roboții AI

Dezbaterea nu se limitează la locurile de muncă. Ea ajunge la întrebări fundamentale despre conștiință, creativitate și empatie.

Tom McClelland, filosof al științei la Universitatea din Cambridge, consideră că alegerea cuvântului „uman” drept cuvânt al anului în curs este relevantă tocmai pentru că dezvoltarea inteligenței artificiale ne obligă să regândim ce înseamnă umanitatea.

Poate un sistem artificial să fie creativ? Poate înțelege cu adevărat suferința sau doar să recunoască și să reproducă reacții emoționale? Unde se termină capacitatea de a imita și unde începe experiența umană?

Sunt întrebări discutate tot mai des în mediul academic, cultural și public. Printre personalitățile care au atras atenția asupra acestor teme se numără Papa Leon al XIV-lea, Bill Gates, istoricul Mary Beard și actrița Cate Blanchett.

Trebuie să ne fie frică de inteligența artificială?

Faptul că „uman” a devenit cuvântul anului 2026 nu înseamnă că oamenii trebuie să se teamă automat de roboții AI. Mai degrabă, alegerea surprinde o perioadă de adaptare, în care societatea încearcă să înțeleagă limitele și consecințele unei tehnologii aflate într-o dezvoltare rapidă.

Inteligența artificială poate automatiza anumite sarcini, poate schimba meserii și poate produce conținut care seamănă tot mai mult cu cel realizat de oameni. Aceste evoluții ridică probleme reale: cum verificăm informațiile, cum protejăm autorii, ce competențe vor conta pe piața muncii și cine răspunde pentru deciziile luate de sisteme automate?

În același timp, capacitatea unui program de a genera un răspuns convingător nu demonstrează, prin ea însăși, că acesta are conștiință sau trăiește emoțiile pe care le descrie. Tocmai această diferență rămâne în centrul dezbaterii.

„Agent”, „wholesome” și „dusking”, printre cuvintele care au concurat

Pe lista termenilor luați în calcul de Cambridge pentru a desemna cuvântulu anului 2026 s-au aflat și „agent”, care descrie un sistem AI capabil să execute sarcini complexe cu intervenție umană redusă, și „wholesome”, folosit pentru lucruri benefice pentru sănătatea fizică sau echilibrul emoțional.

Un alt candidat a fost „dusking”, asociat relaxării prin observarea trecerii de la lumina zilei la întuneric.

Dicționarul Cambridge a inclus în 2026 și expresii precum „aura farming”, referitoare la construirea unei imagini admirate de ceilalți, și „looksmaxing”, folosită pentru eforturile de îmbunătățire a aspectului fizic.

Pentru 2027, printre termenii de urmărit se află „FOBO” – teama de a deveni depășit profesional, inclusiv din cauza inteligenței artificiale – și „weather whiplash”, care descrie trecerile rapide între extreme meteorologice.

În 2025, Cambridge alesese „parasocial” drept cuvântul anului, termen care descrie sentimentul unei legături personale cu o celebritate sau un personaj fictiv, fără existența unei relații reale.

Alegerea din 2026 spune multe despre momentul pe care îl traversăm: pe măsură ce tehnologia devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi, oamenii simt nevoia să clarifice ce îi face unici. Poate că întrebarea esențială nu este dacă trebuie să ne fie frică de inteligența artificială, ci cum o folosim fără să pierdem din vedere responsabilitatea, autenticitatea și valoarea relațiilor dintre oameni.

Foto: AI

Citește și: NASA este cu un pas mai aproape de a implementa roboți umanoizi în spațiu

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.


Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri