Fiul dirijorului Sergiu Celibidache, mesaj dur pentru cei care critică România: „De ce nu te duci la Paris, să auzi ce înseamnă să fii nemulțumit?”
Dacă i-ar urma sfatul, românii ar înțelege că există țări în care se trăiește mai greu – țări occidentale, nu din lumea a treia. Acesta este mesajul dur lansat de fiul dirijorului Sergiu Celibidache. A venit pe lume la Paris, unde, spune el, nu s-a regăsit; ca tânăr adult, a decis să plece. A locuit la Londra și la New York, apoi a venit în București și doar așa a înțeles că pentru el „acasă” e țara unde celebrul său tată s-a născut și a trăit.
Regizorul Serge Celebidachi vorbește cu pasiune despre România, o țară pe care o consideră profund neînțeleasă și redusă, în percepția străină, la clișee negative. Într-un interviu pentru Știrile PRO TV, el a explicat că, în ciuda problemelor cu care se confruntă, România rămâne un loc unde se trăiește mai bine decât în marile capitale occidentale, precum Paris sau Londra, pe care le vede din ce în ce mai reci și tensionate.
„România este o țară neînțeleasă, redusă la niște clișee abominabile. Dar dacă veniți aici și înțelegeți cât de bogat și cât de frumos este la noi… Parisul este terminat, Londra începe să fie la fel… Vestul este din ce în ce mai polarizat, e foarte dificil să ne regăsim. Se trăiește încă foarte bine în România, cu toate problemele de austeritate. (…) Toată lumea se plânge. Când vorbesc cu taximetriștii aici, întotdeauna sunt nemulțumiți. Dar de ce nu te duci la Paris să auzi ce înseamnă să fii nemulțumit? Cine face grevă non-stop? Parizianul și francezul sunt ‘number one’”, a spus regizorul Serge Celebidachi.
El recunoaște sincer că, născut la Paris, nu s-a „regăsit”, la fel cum nu s-a regăsit nici în alte metropole de pe mapamond. Este uimit de mirarea oamenilor care îl întreabă de ce s-a mutat la București.
„Păi, este formidabil, este foarte plăcut. (…) Mai bine decât aici nu se poate trăi. Este formidabil”, a mai arătat acesta în interviu. Își amintește că suferea cumplit, ca și copil, de imaginea tristă pe care occidentalii o aveau despre România.
„Când spuneam că am părinți români, ei se așteptau să fiu pierdut pe la Gara de Nord sau nu știu cum”, a spus regizorul.
Această dorință de a arăta o altă față a țării l-a inspirat să realizeze filmul „Cravata Galbenă”, un omagiu adus tatălui său și, în același timp, o declarație de dragoste pentru România. Cel mai scump film românesc reunește o distribuție internațională de top (John Malkovich, Ben Schnetzer), urmărește povestea vieții lui Sergiu Celibidache și explorează complexitatea unei familii care a traversat granițe, războaie și regimuri opresive, transformând experiența personală într-un subiect universal despre legăturile dintre individ și familie.

Într-un alt interviu, regizorul Serge Celebidachi rememorează momentele speciale tată–fiu din copilăria sa.
„Viața lui era un film hollywoodian înainte ca eu să mă gândesc la asta! De la primele episoade pe care mi le-a împărtășit când eram mic, am știut că în fața mea se contura o poveste extraordinară. Obișnuia să mă adoarmă povestindu-mi despre aventurile sale adolescentine din Iași, despre perioada petrecută în București și, mai târziu, despre încercările grele prin care a trecut la Berlin, în timpul războiului. Era limpede că mi se oferea o poveste extraordinară și că, într-o zi, va trebui să o împărtășesc cu lumea”, a declarat Serge Celebidachi pentru Viva!.
Regizorul Celebidachi mărturisește că, pentru el, realizarea acestui film a fost și un act de recunoștință. Numele ales, „Cravata Galbenă”, face trimitere la o amintire a copilăriei fericite pe care tatăl său a purtat-o mereu în suflet, deși a fost nevoit să o lase în urmă. Această cravată simbolizează, de asemenea, dorul constant de România care l-a însoțit întreaga viață și legătura lui cu rădăcinile și familia sa.

Fiul dirijorului este convins că, prin astfel de proiecte culturale, se poate contribui la schimbarea percepției internaționale despre România și poate inspira și alți oameni să facă la fel. Interacțiunea cu publicul i-a arătat că oamenii se pot conecta la detalii mici, la umorul discret sau la subtilitățile poveștii, iar aplauzele de la final i-au confirmat că filmul reușește să stabilească un dialog autentic cu spectatorii.
Foto: IMDB
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook