Florian Lungu, una dintre cele mai importante personalități ale jazzului românesc, a încetat din viață. Cunoscut de generații de muzicieni și iubitori ai jazzului drept „Moșu’”, a fost muzicolog, pianist, compozitor, aranjor, profesor și realizator de emisiuni radio și de televiziune. Mai bine de șase decenii, și-a dedicat activitatea promovării jazzului, un univers muzical care, datorită lui, a devenit mai accesibil.
Există oameni care cântă muzica și oameni care îi construiesc povestea, îi păstrează memoria și o transmit mai departe. Florian Lungu a aparținut ambelor lumi. Pentru publicul larg, a fost o voce familiară, un prezentator cu umor și o cultură muzicală impresionantă. Pentru comunitatea jazzului românesc, a fost un reper, un promotor neobosit și unul dintre cei mai importanți cronicari ai acestui gen muzical.
Porecla „Moșu’”, sub care era cunoscut în lumea muzicienilor, a devenit în timp un adevărat nume de referință. În jurul său s-au adunat povești despre mari interpreți, concerte memorabile, festivaluri și generații de artiști care au contribuit la dezvoltarea jazzului românesc.
Anunțul decesului morții lui Florian Lungu a întristat comunitatea muzicală românească. El se confrunta cu probleme de sănătate, iar evoluția bolii a fost teribilă. La începutul lunii octombrie, muzicianul Tudor Parghel relata că aflase de la soția acestuia că nu mai putea vorbi.
Florian Lungu, copilăria într-o familie de muzicieni
Florian Lungu s-a născut la 5 ianuarie 1943, la București, într-o familie în care muzica ocupa un loc central. Tatăl său era compozitor și dirijor de cor, cunoscut pentru activitatea coralei „România”, iar mama sa, pianistă, s-a numărat printre fondatorii corului Madrigal.
Chiar dacă a crescut într-un mediu în care muzica nu era doar o preocupare artistică, ci o parte firească a vieții de zi cu zi, primele sale mari pasiuni au fost în alt domeniu. S-a gândit inclusiv la o carieră de inginer electronist. Curiozitatea pentru mecanisme și pentru lumea din jur avea să rămână una dintre trăsăturile sale distinctive. În cele din urmă, muzica a câștigat.
Vestea morții lui Florian Lungu a fost anunțată azi Foto: Soft Record
În anul 1960, Florian Lungu a fost admis la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (actuala Universitate Națională de Muzică), unde a studiat compoziția și discipline muzicale fundamentale. A absolvit Conservatorul în 1966, iar primul său contact cu învățământul muzical a fost la Liceul de Muzică din Giurgiu, unde a predat în perioada 1966 – 1967.
Cum a ajuns Florian Lungu să schimbe felul în care românii ascultau jazz
În 1967, Florian Lungu a intrat în echipa Radiodifuziunii Române. Inițial, a lucrat ca redactor muzical în secția creație-repertoriu, iar din 1970 a devenit redactor și realizator de emisiuni la secția de muzică ușoară și jazz.
Într-o perioadă în care promovarea jazzului la radio întâmpina numeroase obstacole, Florian Lungu a găsit modalități de a aduce acest gen muzical în atenția publicului. A început prin a introduce în programele radio cicluri dedicate jazzului românesc. A realizat inclusiv emisiunea „Estrada duminicală”, în care muzica se îmbina cu texte umoristice scrise pentru actori precum Dem Rădulescu și Rodica Mandache. Treptat, jazzul a devenit o prezență constantă în activitatea sa.
Cifrele sunt impresionante: peste 7.000 de emisiuni radio și TV, peste 1.000 de apariții televizate, mii de articole și numeroase prezentări de concerte și festivaluri. A fost și unul dintre oamenii care au contribuit la organizarea și păstrarea fonotecii de jazz a Radiodifuziunii Române, o activitate esențială pentru conservarea memoriei muzicale.
Într-un interviu despre anii petrecuți la Radio, Florian Lungu povestea că ajunsese să aibă aproximativ 500 de minute de jazz lunar în emisie. Pentru ascultătorii din România acelei perioade, era o fereastră importantă către o lume muzicală care nu prea beneficia de vizibilitate.
„Moșu’”, omul care știa poveștile marilor muzicieni
Emisiunile lui Florian Lungu erau aparte. El transforma informația muzicală într-o poveste. Cunoștea biografiile artiștilor, istoria înregistrărilor, contextul apariției unor compoziții și detaliile care făceau diferența dintre o simplă audiție și o experiență culturală. În prezentările sale, publicul putea descoperi atât mari nume internaționale, precum Duke Ellington, Count Basie, Ella Fitzgerald sau Art Tatum, cât și muzicieni români care au contribuit la afirmarea jazzului autohton.
A devenit o prezență familiară la numeroase festivaluri și concerte din țară, iar numele său a fost asociat cu evenimente importante ale jazzului românesc. Un loc aparte în această poveste îl ocupă Festivalul de Jazz de la Gărâna (cu o existență de 29 de ani, Gărâna Jazz Festival a devenit unul dintre cele mai importante festivaluri de jazz open-air din Europa Centrală și cel mai important din România), unde Florian Lungu a fost una dintre vocile reprezentative ale evenimentului și un apropiat al comunității muzicale din Banat. Pentru mulți spectatori, prezentările sale erau aproape la fel de așteptate ca recitalurile, având capacitatea rară de a introduce muzicienii în context, de a explica valoarea unei interpretări și de a oferi publicului repere pentru a înțelege ceea ce se asculta.
Compozitor și pianist: dincolo de microfon
Deși este cunoscut în primul rând pentru activitatea sa de promotor și realizator de emisiuni, Florian Lungu a avut și o contribuție artistică directă. A compus teme de jazz și a semnat lucrări precum „Linii și puncte” (1962), „Trifoiul cu cinci foi” (1973), „Cercuri” (1974), „Dansul obcinelor” (1976) și „Festi-Dixie-Jazz” (1976).
A fost, de asemenea, pianist și aranjor, iar această experiență practică i-a oferit o perspectivă complexă asupra muzicii pe care o prezenta.
A publicat, alături de Daniela Caraman-Fotea, volumul „Disco Ghid Rock”, apărut în 1977 și reeditat în 1979. În 1995, a publicat și „Jazz Calendar”, o altă contribuție la documentarea și popularizarea muzicii.
În 2016, a apărut volumul-interviu „Moșu – Florian Lungu în dialog cu Doru Ionescu”, o mărturie despre parcursul său profesional și despre istoria muzicală pe care a cunoscut-o direct.
Profesorul care a dus istoria jazzului în universități
O altă dimensiune importantă a activității sale a fost cea didactică. Florian Lungu a înțeles că promovarea jazzului nu se poate limita la concerte și emisiuni. Pentru ca acest gen muzical să aibă un viitor, era nevoie de educație, de studiu și de transmiterea cunoștințelor către generațiile tinere. A fost profesor asociat la Universitatea Națională de Muzică din București, în mai multe perioade, și a predat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Între 2005 și 2011, a fost lector de Istoria jazzului la Facultatea de Muzică „Richard Oschanitzky” a Universității „Tibiscus” din Timișoara.
A susținut conferințe, prezentări și expuneri ilustrate audio-video în cluburi de jazz și a participat la numeroase manifestări dedicate educației muzicale.
Distincții și recunoaștere pentru o carieră impresionantă
Contribuția lui Florian Lungu la cultura românească a fost recunoscută prin mai multe distincții. În 2003, Consiliul Național al Audiovizualului i-a acordat Premiul de excelență pentru întreaga activitate audiovizuală, iar în același an a primit din partea Președinției României Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler.
A primit și titlul de „profesionist de excepție” din partea Societății Române de Radiodifuziune, iar în 2018 a fost recompensat cu Premiul de excelență al revistei „Actualitatea Muzicală”.
Chiar dacă pentru publicul larg, poate că numele său nu a avut notorietatea marilor interpreți de jazz, dar în comunitatea muzicală, însă, „Moșu’” a fost unul dintre acei oameni fără de care istoria unui gen muzical ar fi fost mult mai greu de cunoscut și de înțeles.
Numele lui Florian Lungu rămâne legat de istoria jazzului românesc printr-o activitate care a depășit cu mult granițele unei cariere obișnuite în radio sau în învățământ. A fost o enciclopedie vie, un povestitor al muzicii și un om care a înțeles că jazzul nu înseamnă doar note și improvizație, ci și libertate, cultură și memorie.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
