Sinaia rămâne singurul oraș din România care adăpostește două gări regale, monumente de o valoare inestimabilă care nu au fost simple puncte de tranzit, ci adevărate antecamere ale Puterii. Povestea neștiută a Gărilor Regale din Sinaia și protocolul „invizibil” al monarhiei. Ce secret ascunde perla arhitectului Duiliu Marcu.
Gările Regale din Sinaia au o poveste incredibilă. De la regele Carol I la suveranul Carol al II-lea, aceste edificii au fost martorele unor decizii care au schimbat cursul istoriei și ale unor vizite internaționale de un fast greu de imaginat astăzi.
Prima Gară Regală: stația unde timpul stătea în loc pentru Orient Express
Construită în 1886 din dorința regelui Carol I, prima Gară Regală a fost proiectată pentru a asigura legătura directă între Capitală și reședința de vară a suveranului. Documentele vremii atestă faptul că gara a fost concepută nu doar pe criterii de funcționalitate, ci ca o carte de vizită a noului regat independent.
Un fapt puțin știut de publicul larg este importanța strategică a acestei stații pentru celebrul Orient Express. Documentele feroviare internaționale confirmă că Sinaia era una dintre puținele opriri de pe traseul Paris-Constantinopol unde trenul staționa câteva ore. Pasagerii, elita financiară și socială a Europei, coborau aici pentru a vizita Castelul Peleș, fiind întâmpinați cu un protocol regal strict.
Povestea neștiută a Gărilor Regale din Sinaia și protocolul „invizibil” al monarhiei. Ce secret ascunde perla arhitectului Duiliu Marcu
Pe peronul acestei gări se află o placă comemorativă ce amintește de asasinarea prim-ministrului Ion Gheorghe Duca în 1933 de către legionari. Puțini turiști știu că Duca tocmai ieșise de la o audiență cu regele Carol al II-lea, iar ecoul gloanțelor a marcat sfârșitul unei ere de aur a diplomației românești chiar în acest spațiu al luxului.
A doua Gară Regală: bijuteria „interzisă” a lui Duiliu Marcu
Gările regale din Sinaia Sursă foto: patrimoniulferoviar.ro
La ordinul regelui Carol al II-lea, arhitectul Duiliu Marcu (cel care a proiectat și Palatul Victoria) a ridicat între 1938-1940 a doua gară regală. Aceasta este construită într-un stil neoclasic cu influențe moderne, fiind realizată din piatră de munte și dotată cu elemente de securitate avansate pentru acea epocă.
Spre deosebire de gările obișnuite, interiorul este decorat cu materiale nobile. Salonul de recepție găzduiește o piesă de o valoare artistică colosală: pictura murală realizată de Dimitrie Știubei. Aceasta înfățișează o scenă de vânătoare regală la care participă regele Carol I și primii suverani ai României, fiind o simbioză între arta monumentală și identitatea națională.
Mobilierul original, de factură Biedermeier și stil neo-românesc, a fost conceput pentru a oferi confort musafirilor de rang înalt înainte de a fi preluați de mașinile regale către Castel. Există încă spații în această gară care nu sunt deschise publicului, folosite în trecut pentru consilii de coroană informale sau pentru securizarea trenului regal.
Protocolul culinar: ce se mânca la Gările Regale
Personalitățile care au vizitat Sinaia, de la împăratul Franz Joseph al Austro-Ungariei la țarul Ferdinand al Bulgariei, nu erau servite cu gustări obișnuite.
Arhivele Casei Regale și meniurile păstrate atestă că, la sosire, oaspeții erau de multe ori întâmpinați direct pe peron sau în saloanele gării cu „Gustări reci de vânătoare” (preparate din vânat din pădurile de la Sinaia), șampanie franțuzească și celebra cafea preparată la nisip, o preferință a regelui Carol I.
În cadrul dineurilor rapide organizate la gară, se regăseau adesea: file de păstrăv de munte (adus de la păstrăvăria regală), aspic de curcan decorat cu trufe, pate de ficat de gâscă servit pe crutoane unse cu unt de proveniență locală.
Vizitatori celebri și impactul cultural
Povestea neștiută a Gărilor Regale din Sinaia și protocolul „invizibil” al monarhiei. Ce secret ascunde perla arhitectului Duiliu Marcu. Gările din Sinaia au fost vizitate de aproape toți monarhii Europei de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Dincolo de regi și regine, scriitori celebri și diplomați americani sau britanici au pășit aici, descriind Sinaia ca pe o „bijuterie carpatină”.
Construcția Gărilor Regale a fost, de fapt, un exercițiu de branding de țară înainte ca termenul să existe. Regele Carol I a vrut ca orice vizitator străin care coboară din tren să înțeleagă instantaneu că a ajuns într-o țară care prețuiește eleganța, punctualitatea și arhitectura de înaltă clasă.
Destinaţia gării făcute de Duiliu Marcu a fost păstrată şi în timpul regimului comunist. În 1975, după un dejun cu Nicolae Ceauşescu în trenul prezidenţial şi o primire entuziastă pe peronul gării lui Carol al II-lea din Sinaia, președintele american Gerald Ford a semnat, în sala maură de la Castelul Peleş, acordarea „Clauzei naţiunii celei mai favorizate“ României.
Gara cu salonul regal este închisă și astăzi publicului.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
