Ultimele decizii ale Guvernului Bolojan au fost atât de șocante încât au scos în stradă zeci de mii de oameni din sistemul sanitar din toată țara. Legea salarizării, care le ia din buzunar sume importante cadrelor medicale auxiliare (asistente, infirmiere, registratori etc), precum și un proiect ce prevede tratarea pacienților cu cancer prioritar în sistemul public au revoltat teribil. Viziunea proastă a guvernanților a aruncat lumea medicală în aer.
Nu este un secret că lipsurile din sistemul de sănătate publică a creat un curent puternic de nemulțumire în majoritatea societății. De ani de zile persistă situația, fiecare guvern care s-a perindat schimbând doar pe ici-pe colo. A fost ca o ciupitură pentru uriașul sistem.
Nemulțumirea românilor, izvorâtă din momentul în care au devenit pacienți, a fost des speculată de Politic cu ajutorul „sateliților” ce orbitează în jurul lui, inclusiv din media. Nimic nu a abătut mai tare atenția societății de la marile probleme ca un scandal legat de niște medici prinși că au cerut mită, de vreun doctor care a omorât un om, de scandaluri cu cadre medicale care…
În vremea când la Ministerul Sănătății era Alexandru Rogobete, pesedist din coaliție, premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu primarii din țară. Edilii unor comune și orășele s-au plâns că nu au medici în localitățile lor, însă viziunea premierului de a rezolva problema a aruncat lumea medicală în aer.
Bolojan a operat în direct ca un felcer, fiindcă este exclus ca să se fi consultat înainte măcar cu ministrul Sănătății sau cu vreo somitate medicală din Universitate. Încruntat și prețios a spus că, dacă tinerii beneficiază în România de o pregătire medicală bugetată, pe toată durata studiilor, iar rezidenţiatul e plătit de stat, aceștia au o obligaţie faţă de ţară, În consecință, ar trebui, cel puţin câţiva ani, să lucreze în România, în unitățile unde e nevoie. Cu această viziune, într-o țară sărăcită, ar mai fi un pas până la adoptarea sistemului ceaușist de repartizare obligatorie a absolvenților.
Ce decizii dorea să ia Ilie Bolojan în domeniul Sănătății înainte de a fi demis
Ați uitat declarația?! „Trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urbanul mic”, a spus premierul liberal la întâlnirea citată.
Ca să rezolve problemele legate de dezechilibre din rural și urban, tinerii care aleg să devină medici urmând o facultate de stat și „un rezidențiat plătit de statul român”, să fie obligați ca „cel puţin câţiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani de zile” să lucreze în comune și orașele mici din România.
Ilie Bolojan
În urmă cu două luni, până să apară Legea salarizării, Ilie Bolojan a anunțat că vrea să taie 10% din salariile medicilor și asistentelor, deși ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și sindicatele din Sănătate au anunțat că se opun unei asemenea măsuri, atrăgând atenția că sistemul de stat e la un pas de colaps.
Oare și-a pus vreun moment problema premierul Bolojan că nu va putea să facă harcea-parcea sistemul sanitar după idei oengiste? Categoric nu. A fost și este convins că aplică cele mai bune reforme.
De ce ni se spune că o autoritate fantomă cu numele de „ARICE” nu poate fi desființată? De ce președintele Eximbank, cu un salariu de 28.000 de euro/lunar și fără performanță, nu poate fi schimbat din funcție, dar pentru medicii rezidenții s-a găsit metoda să fie legați de glie?
Premierul trebuia să știe de ce Europa atrage medici români
Ilie Bolojan ar fi trebuit să le spună primarilor de comune sau din orașele mai mici că trebuie să dezvolte proiecte prin care să atragă medici tineri, după terminarea rezidențiatului în dispensarele sau spitalele din localitățile lor.
Oana Gheorghiu, vicepremier și oengistă din domeniul Sănătății, nu i-a dat niciun sfat, nu i-a expus situația și cauzele lipsei de personal din unitățile medicale? A angajat medici cu experiență și rezidenți în spitalul ridicat din bani publici și pentru modularul plantat de fundația sa în curtea spitalului Elias, în timpul pandemiei Covid, știe care sunt cerințele tinerilor medici după 13 ani de facultate și rezidențiat.
Sunt medici rezidenți care nu refuză să lucreze în orașele mici, interniștii s-ar duce și la dispensarul din sat, dar nu li se oferă nimic în afară de un salariu mediu. În sate și localități mici din Franța, Germania și Austria (țări nominalizate pentru că am publicat experiențele unor medici români care lucrează acolo), primăria asigură medicului, prin contract, locuință și o retribuție corespunzătoare. Activitatea și-o desfășoară în clădiri cu condiții optime. N-au wc-ul în curte și nici apa nu o scot din fântână.
Știe premierul Bolojan că la Facultatea de Medicină de stat sunt mulți studenți care își plătesc anii de învățământ fiindcă nu au intrat pe locurile bugetate? Pe ei cum îi obligă să rămână 5 ani în țară după rezidențiatul în care muncesc de rup pe un salariu mic?
Medicii rezidenți protestează și cer premierului să vadă ce nu vede
Matematicianul Bolojan a făcut niște calcule greșite. Studenții și rezidenții, dacă vor fi obligați cu contracte să nu plece din țară, vor deschide procese cu mari șanse de câștig fiindcă e vorba de încălcarea unor drepturi, stipulate în Constituție, legile Educației sau Codul Muncii.
Absolvenții de Medicină nu au drept de practică după terminarea facultății, sunt obligați să dea examen pentru rezidențiat, apoi urmează încă alți ani de muncă în spitale. Asta nu se întâmplă cu alți absolvenți de facultăți. Obligații nu au decât studenții de la facultățile cu regim militar, care oferă cazare, masa și uniforme. Ei semnează un contract la admitere prin care se obligă să rămână în sistem încă 5 sau 7 ani după absolvire.
Societatea medicilor și medicilor rezidenți (SMMR) a recționat. I-a transmis public premierului aspecte pe care s-a dovedit că nu le știe din moment ce s-a gândit să ia decizia comunicată la întâlnirea cu primarii.
Medicul este pus să aleagă între etică și lipsuri
Medicii rezidenți din România lucrează mult peste cele 48 de ore pe săptămână legale, cu 4-5 gărzi pe lună, dintre care una singură plătită, conform cu contractul.
România este parte din UE, iar libera circulație a forței de muncă nu este opțională.
Se știe de vreo 15-20 de ani că, la finalul rezidențiatului, mulți medici se trezesc în fața unor posturi blocate sau a unui sistem care nu scoate locuri la concurs în specialitățile lor.
Medicul este pus să aleagă între etică și lipsuri, îi mai transmit reprezentanții SMMR lui Ilie Bolojan, premier vremelnic ca și un ministru al Sănătății, Eugen Nicolaescu, de care îmi amintesc că a fost primul cu ideea să le interzică medicilor să părăsească țara imediat după rezidențiat, să-i pună să plătească școlarizarea dacă pleacă. Nicolaescu era tot liberal, nu i-a ieșit. Nici cu rezidenții, nici cu reformarea sistemului. A reușit doar să implementeze obiceiul ca managerii de spitale să nu fie obligatoriu medici.
Nici guvernele următoare cu miniștrii lor n-au redus numărul de locuri de la facultățile de medicină sau n-au creat locuri de muncă pentru câți erau, nu le-au oferit mai nimic ca să aibă un cabinet la țară.
Revolta pacienților cu cancer și alte boli grave
Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) a reacționat imediat ce a aflat despre un nou proiect de ordin care a fost conceput la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Tot ce a publicat presa despre viziunea conducerii politice de la CNAS a stârnit un val de revoltă în rândul pacienților.
CNAS își propune să afle dacă spitalele de stat pot trata singure pacienții cu boli grave, incluse în programe naționale. Dacă statul declară că are locuri, pacienții ar putea fi restricționați să meargă la clinici private, chiar dacă acolo ar putea primi tratament mai rapid.
Federația avertizează public că această măsură ar putea limita drastic accesul bolnavilor la tratamente în clinici private. Să sperăm că noul guvern va pune stavilă unor asemenea măsuri.
Primul job, reporter la cotidianul ”Tineretul liber”, câștigat în urma unui concurs în 1990. Din 1993 până în 1997 – redactor sef adjunct la ”Evenimentul zilei” condus de Ion Cristoiu. A urmat perioada 1998-2006 la Libertatea, apoi la Click! și Adevarul Holding unde a implementat proiectul unei campanii umanitare fără precedent în presa românească. L-a continuat și la Libertatea, după ce s-a întors la Evenimentul zilei, în 2012 ca redactor șef și unde activează și azi. În anul 2020 a lansat și propriu site – Rețete și Vedete, o publicație de știri din actualitate și de divertisment. Membru UZPR.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
