Hai cu mine să-ți arăt o carte!

Conferința ,,Hai cu mine să-ți arăt o carte”, care a avut loc săptămâna trecută, s-a dorit a fi o pledoarie pentru carte, autori români și cititori de pretutindeni. Vă oferim o prezentarea a acestor scriitori care fac să nu moară cultura contemporană.

În țara mea, cărțile sunt sfinte

 Într-o carte de amintiri din lumea artistică a teatrului și a filmului, George Banu (1943-2023) povestea o întâmplare relatată de un prieten, de la o filmare petrecută undeva pe malul mării. Era o echipa internațională de actori care filmau acolo. Regizorul a pus jos pe nisip o carte și i-a cerut actriței care juca rolul principal, conform scenariului, să dea cu piciorul în carte. Actrița japoneză, care avea acest rol, a stat nemișcată și a refuzat acest lucru. Scena s-a repetat și, a treia oară, ea i-a spus regizorului: „în țara mea, cărțile sunt sfinte”.
O altă atitudine privind cartea, care constituie și un semnal pentru noi toți, este de găsit în romanul scriitoarei japoneze Yoko Ogawa, intitulat „Poliția memoriei”, publicat la Editura Humanitas, în 2021. Undeva, pe o insulă îndepărtată, oamenii sunt obligați să renunțe la lucrurile frumoase, lucrurile pe care le iubeau – trandafirii din grădină, fotografii … și în cele din urmă, la cărți. Erau într-un fel „educați” să renunțe în cele din urmă, de bună voie, chiar cu bucurie, la aceste lucruri. Le aruncau pe apă, ca să scape de ele. În cele din urmă, biblioteca de pe insulă a fost arsă. Lucrurile nu sunt noi ! Biblioteca din Alexandria Egiptului, una din cele 8 minuni ale lumii antic, care a fost arsă, este un exemplu bine cunoscut ! (Clelia IFRIM – Cartea de suflet)

Elena NETCU

Am scris și am publicat încă din studenție, cu mulți ani în urmă. Fiind de formație profesor de literatură, am privit fenomenul literar „în interior”. Am debutat în poezie, am cochetat cu eseistica și, în cea mai mare parte a vieții, am transpus în fapt literar viața Dobrogei în toată varietatea și complexitatea ei, mai ales în ceea ce are ea mai frumos în partea de nord, hercinicii munți, Dunărea, pe malul căreia am visat de nenumărate ori, am privit zborul haotic al păsărilor dar, mai ales, am trăit într-o diversitate etnică fascinantă, printre turci, tătari, ucraineni, lipoveni și alte neamuri, venind și plecând acolo unde istoria și împrejurările vieții i-au dus pe acești oameni răbdători, buni, năvalnici, pitorești, acceptându-și unii altora diferențele de religie, cutume, obiceiuri, tradiții, dar trăind într-o armonie perfectă.

Cărțile mele reflectă, în cea mai mare parte, legendele uimitoare și fascinante ale Dobrogei. Ținutul acesta miraculos a devenit pentru mine un personaj literar pe care, dacă aș putea, l-aș proiecta în absolut, cum ar spune filozoful. Eu n-am făcut decât să arăt lumii Dobrogea în toată măreția ei.
Selecție volume, ultimele 5 apariții editoriale: „Sari Saltuk Baba – misteriosul drum din Orient în Dobrogea”, Editura Timpul, Iași, 2020; „Omul Pădurilor”, Editura Ex-Ponto, Constanța, 2021; „Din Caucaz în cele patru vânturi”, Editura Timpul, Iași, 2021; „Zbor deasupra bălților”, Editura Timpul, Iași, 2022; „Semințiile Dobrogei”, Editura Timpul, Iași, 2022.

„Kraina este o carte despre prezentul dureros al unui popor peste care a năvălit teroarea istoriei, pârjolind pământul și curmând vieți nevinovate.
Este o carte despre supraviețuire, despre durere si speranță, despre răbdare și credință, dincolo de ghearele morții, dincolo de cruzimea și puterea de a
îndura”. (Elena Netcu)

Olena rămase în noaptea aceea lângă patul lui Pantilei, numărând picăturile perfuziei… una … două … o sută … o mie … clipe de viață, care vor aduce
surâsul pe buzele bărbatului iubit. Îi privea insistent ochii închiși și văzu un tremur ușor … Aștepta să se deschidă, sa-i privească albastrul cu reflexe argintii precum cerul Ucrainei și chiar i se păru că se deschid, i se păru că acolo sunt norii zdrențuiți ai destinului, chiar văzu cum fumul devastator al avioanelor de război scria pe cerul țării sale cuvinte cu litere de foc: „Nu vom fi învinși, vom lupta cu ultimele puteri, cu pietre, cu greble, cu furci, dar vom lupta! Vom mânca rădăcini, pământ, dar vom lupta!”

Cătălina HAȘOTTI

S-a născut la Techirghiol, județul Constanța. În prezent locuiește la Brașov.
Debutează editorial în 2020 cu un volum de proză scurtă, urmat în 2021 de debutul în poezie cu volumul „Flamuri albe peste Atlantic”, Editura Rawex Coms, București. Scrie poezie, eseuri, romane și proză scurtă. Are în pregătire cartea de poeme „Pietre de aer” la Editura Tribuna din Cluj-Napoca. A publicat în diverse reviste literare dintre care amintim: România Literară, Boema, Leviathan, Curtea de Argeș, Caligraf, Parnas XXI.

Despre cărțile publicate au scris criticii literari Ana Dobre (în revista „Lumină Lină / Gracious Light”, SUA), Paul Aretzu (în revista „Caligraf”), A.I. Brumaru și Flavia Adam. Este prezentă în diverse antologii, cea mai recentă fiind „Rănile lor pe trupul nostru”, editată de Lidia Vianu în 2022.

A obținut numeroase premii, dintre care amintim Premiul I la Concursul Național „Ioan Slavici”, ediția X, din 2022, pentru romanul „Dimineața lianelor”, Editura Universitară, București, 2022.

Florin MANOLE

S-a născut la Bârlad. Este jurnalist, redactor de film la Studioul Cinematografic „Sahia film”, vicepreședinte al Asociației Culturale „24 PH arte” și al Cenaclului literar „I.L. Caragiale”, Ploiești. Este organizator al Taberei și Simpozionului Internațional de Sculptură Monumentală Contemporană, pentru fondarea Muzeului de Artă Contemporană în aer liber. A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București.

A semnat eseuri, poeme și articole, în diverse publicații din țară și străinătate. Printre ele amintim: Evenimentul zilei, Expres, Viitorul Românesc, revistele în limba română „Asymetria” din Franța și „Alternanțe” din Germania. Este autorul cărții „A fi religios şi a fi creştin”, publicată în colecția Filozofie și Religie, Editura Universitară, București, cu o prefață semnată de preotul Constantin Necula.