Iarna 2026 - 2027 începe să contureze primele semnale în prognozele meteorologice pe termen lung, iar Europa ar putea avea parte de un sezon rece cu diferențe importante de la o regiune la alta. Cele mai recente estimări analizate de specialiști indică influența unui episod foarte puternic de El Niño, fenomen care poate modifica circulația atmosferică, traseul furtunilor și distribuția ninsorilor în emisfera nordică.
Iarna 2026 – 2027 se anunță intereantă. În același timp, primele zile de toamnă au adus deja o schimbare spectaculoasă a vremii în România. La Bâlea Lac, la peste 2.000 de metri altitudine, temperaturile au coborât în jurul valorii de 1 grad Celsius, iar ninsoarea a transformat rapid peisajul montan.
Prima ninsoare a sezonului, la Bâlea Lac
Schimbarea vremii s-a făcut simțită rapid în zona montană. La Bâlea Lac, la altitudinea de aproximativ 2.034 de metri, ninsoarea a început în cursul serii de luni, 21 septembrie, și a continuat în dimineața zilei de marți, 22 septembrie. Temperaturile au coborât până în jurul valorii de 1 grad Celsius, iar stratul de zăpadă a acoperit crestele și împrejurimile lacului.
La asemenea altitudini, primele ninsori de toamnă nu reprezintă un fenomen neobișnuit. Aerul rece pătruns în România se resimte mult mai rapid la munte, unde temperaturile pot ajunge în jurul pragului de îngheț chiar dacă în zonele joase este încă vreme de început de toamnă. Potrivit prognozei ANM pentru intervalul 21 septembrie – 4 octombrie, în zona montană înaltă sunt posibile, trecător, inclusiv lapoviță și ninsoare.
Cum va fi vremea în România la final de septembrie
Episodul rece de la munte nu înseamnă însă că România intră deja în iarnă. Prognoza meteorologică pentru următoarele săptămâni indică o evoluție schimbătoare.
Până pe 28 septembrie, ANM estimează temperaturi ușor mai scăzute decât cele specifice în regiunile estice, nordice și centrale, în timp ce în restul țării valorile vor fi apropiate de normal. În același interval, precipitațiile pot fi mai abundente în est și sud-est.
Apoi, vremea se schimbă din nou. Între 28 septembrie și 5 octombrie, temperaturile medii sunt estimate peste valorile normale în jumătatea nord-vestică a țării, în special în vest. În celelalte regiuni, temperaturile ar urma să fie apropiate de mediile climatologice. ANM indică, în același timp, o tendință spre deficit de precipitații în cea mai mare parte a țării.
Pentru prima parte a lunii octombrie, semnalul rămâne unul mai degrabă blând. În perioada 5 – 12 octombrie, temperaturile sunt estimate ușor peste normal în jumătatea vestică, iar între 12 și 19 octombrie valorile medii ar putea fi ușor peste cele specifice perioadei la nivelul întregii țări.
Ce indică prognoza pentru iarna 2026 – 2027
Pentru sezonul rece, atenția meteorologilor este îndreptată în special către El Niño, un fenomen climatic asociat încălzirii anormale a apelor din zona tropicală și central-estică a Oceanului Pacific.
ECMWF (Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu) explică faptul că El Niño este unul dintre factorii importanți care pot influența circulația atmosferică la scară largă. În același timp, centrul european atrage atenția că intensitatea unui astfel de fenomen și efectele sale regionale nu pot fi stabilite cu precizie absolută cu multe luni înainte.
Cele mai recente estimări prezentate de Severe Weather Europe indică un semnal puternic asociat cu un Super El Niño pentru sezonul rece 2026 – 2027. Analiza utilizează, între altele, date și prognoze ECMWF și compară evoluția anticipată cu tiparele observate în episoade El Niño din trecut.
Super El Niño poate schimba traseul furtunilor
De ce este important fenomenul El Niño pentru iarna din Europa? Unul dintre mecanismele principale este modificarea circulației atmosferice și a curentului cu jet. Acesta se află la altitudini mari și are un rol important în deplasarea maselor de aer și a sistemelor de presiune.
El Niño este un fenomen climatic asociat încălzirii anormale a apelor din zona tropicală și central-estică a Oceanului Pacific
În timpul episoadelor puternice de El Niño, modificările din Pacific pot influența circulația atmosferică la scară largă. În America de Nord, acest lucru poate favoriza anumite trasee ale furtunilor de iarnă. Efectele asupra Europei sunt mai complexe și mai puțin directe.
Europa ar putea avea mai puțină zăpadă în unele regiuni
Actualizarea din septembrie analizată de Severe Weather Europe indică un semnal pentru ninsori sub media climatologică în nordul îndepărtat, nord-vestul și sudul-sud-vestul Europei, în timp ce în anumite regiuni centrale apar zone cu potențial de ninsori peste normal. Un astfel de scenariu ar fi asociat cu o circulație predominant vestică, prin care aerul mai umed și mai blând dinspre Atlantic pătrunde pe continent.
Aici apare o diferență importantă: mai multe precipitații nu înseamnă automat mai multă zăpadă. Pentru ninsoare este nevoie ca temperaturile să fie suficient de scăzute. Dacă aerul este prea cald, aceeași cantitate de umezeală poate cădea sub formă de ploaie. Acesta este unul dintre motivele pentru care zonele montane și regiunile nordice pot avea o evoluție diferită față de câmpiile și zonele joase.
Unde ar putea fi zăpadă mai multă în Europa
Datele ECMWF analizate în actualizarea din septembrie indică apariția unor semnale favorabile pentru ninsori peste medie în anumite zone din Europa Centrală, în timp ce deficitul de ninsoare rămâne vizibil în alte regiuni ale continentului.
În zonele montane, altitudinea va fi un factor esențial. Alpii, în special la altitudini mari, pot beneficia de temperaturi suficient de scăzute pentru ca precipitațiile aduse de circulația atlantică să se transforme în ninsoare. Prognozele citate de Severe Weather Europe indică un potențial mai favorabil pentru stratul de zăpadă la altitudini de aproximativ 1.800 – 2.000 de metri și peste.
Ce înseamnă prognoza pentru România
Pentru România, este prea devreme pentru o prognoză exactă privind numărul de zile cu ninsoare, grosimea stratului de zăpadă sau temperaturile din fiecare lună de iarnă. Semnalele europene trebuie interpretate în contextul circulației atmosferice regionale. România se află într-o zonă în care diferențele dintre masele de aer oceanic, continental, nordic și sudic pot produce schimbări rapide ale vremii.
De asemenea, arată meteorologii, o iarnă cu temperaturi medii mai ridicate decât normalul nu exclude episoade de frig sau ninsori abundente. Același principiu se aplică și zăpezii: o prognoză de ninsori sub medie nu înseamnă că nu va ninge deloc.
Un alt factor urmărit: vortexul polar
Pe lângă El Niño, prognozele pe termen lung urmăresc și evoluția vortexului polar, circulația atmosferică puternică din stratosferă din jurul Polului Nord. Datele analizate recent de Severe Weather Europe indică posibilitatea unei slăbiri a vortexului polar în cursul iernii, însă o asemenea evoluție nu garantează automat temperaturi scăzute sau ninsori în Europa.
Iarna 2026 – 2027: ce știm acum
La sfârșitul lunii septembrie, tabloul este unul cu diferențe regionale importante și cu o incertitudine încă ridicată.
Cele mai recente estimări indică: un episod puternic de El Niño care poate influența circulația atmosferică globală; posibilitatea unor temperaturi peste medie în anumite regiuni ale Europei; un semnal pentru ninsori sub medie în nord-vestul și sudul continentului; apariția unor regiuni cu potențial de ninsori peste normal în Europa Centrală; perspective mai bune pentru zăpadă la altitudini mari; posibilitatea unor schimbări importante ale circulației atmosferice în timpul iernii.
Pentru România, însă, nu există în acest moment suficiente elemente pentru a spune exact dacă iarna 2026 – 2027 va fi „grea” sau „ușoară”. Evoluția lunilor noiembrie, decembrie și ianuarie va permite actualizarea treptată a scenariilor.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
