Imagini în premieră cu crabul albastru pe litoralul românesc. Crustaceul, între delicatesă și prădător agresiv
Experții caută soluții prin care crabul albastru să fie valorificat economic și introdus direct în circuitele gastronomice din restaurantele românești. Pe de altă parte însă, biologii marini monitorizează impactul ecologic asupra speciilor native.
O specie marină originară de pe coastele Oceanului Atlantic modifică treptat peisajul ecologic din apele teritoriale românești. Raportat tot mai des în plasele pescarilor și în zonele lagunare, crabul albastru a devenit obiectul unor ample cercetări coordonate de specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța.
Exemplarele de mari dimensiuni, capabile să atingă peste 20 de centimetri lățime a carapacei, au ajuns inițial în bazinul pontic transportate în apele de balast ale navelor comerciale transoceanice, găsind condiții prielnice de dezvoltare.
Pentru comunitățile locale de pescari, apariția acestui crustaceu reprezintă o amenințare directă la adresa activității zilnice. Cu ajutorul unor clești masivi și extrem de tăioși, crabul albastru sfâșie plasele de pescuit în încercarea de a consuma peștii deja capturați, provocând pierderi materiale considerabile. Pe lângă pagubele materiale, ecologiștii atrag atenția asupra dezechilibrelor provocate în lanțul trofic.
Fiind un prădător deosebit de activ, crabul albastru concurează direct cu speciile autohtone de crustacee și decimează populațiile locale de moluște și puiet de pește. Sorin Mănăilă, președintele Federației Romfish, a confirmat presiunea exercitată asupra resurselor autohtone: „Este o problemă pentru pescari. Le mai mănâncă și midiile. E o specie care deocamdată nu s-a pus în valoare”.
În paralel, sectorul pescăresc se confruntă și cu o scădere a capturilor de scrumbie de Dunăre, fenomen atribuit variațiilor hidrologice și termice din primăvară. Laurențiu Mirea, președinte al Federației Organizațiilor de Pescari, a precizat că pescarii de la Marea Neagră rețin cantități limitate de scrumbie doar în faza de migrație spre fluviu, în timp ce pe fondul acestor transformări de mediu, crabul albastru colonizează noi perimetre.

Pentru a transforma această problemă ecologică într-o oportunitate comercială, cercetătorii români au lansat un proiect finanțat din fonduri europene în valoare de 200.000 de euro, derulat în parteneriat cu specialiști din Istanbul.
Obiectivul principal constă în recoltarea controlată și elaborarea unor rețete culinare adaptate pieței regionale, profitând de experiența vastă a turcilor în prelucrarea fructelor de mare. În mod tradițional, în Statele Unite, carnea acestui crustaceu este considerată o delicatesă de top, generând venituri substanțiale în industria de profil.
„Dorim să recoltăm o specie potențial invazivă, potențial distructivă pentru ecosistem și să o prezentăm publicului ca o alternativă foarte sănătoasă pentru gastronomie. Pescarii vor putea să îl comercializeze și, dintr-o amenințare, va deveni o sursă bună de profit”, a mărturisit dr. Victor Niță, cercetător științific în cadrul institutului constănțean. Primele reacții din sectorul restaurantelor sunt încurajatoare, unele unități din România incluzând deja preparate specifice în meniuri.
Imagini în premieră cu crabul albastru pe litoralul românesc. Crustaceul, între delicatesă și prădător agresiv. Pascale Roibu de la Exploatări Subacvatice a reușit imagini extraordinare, în premieră, cu o femelă de crab albastru, pe care le-a distribuit pe contul de socializare. „Imagini subacvatice în premieră pe litoralul românesc cu femela crabul albastru (Callinectes sapidus), surprinsă purtând masa de ouă sub abdomen, semn clar că specia invazivă se reproduce deja în Marea Neagră.
Am reușit să o țin doar câteva secunde pentru a-i surprinde abdomenul, fiind extrem de agresivă, cu cleștii capabili să străpungă chiar și mănușa din neopren, având însă grijă să nu o traumatizez prea tare”, a precizat Pascale Roibu.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook