A rămâne blocat în spațiu poate fi frica oricărui astronaut, dar a devenit o realitate pentru Suni Williams și Butch Wilmore. Deși să așteptau să stea pe Stația Spațială Internațională (ISS) doar opt zile, ghinioniștii ar putea rămâne blocați până în 2025.
Dormitoarele sunt de dimensiunea unei cabine telefonice
Priveliștea în care vor locui cei doi astronauți pare dintr-o altă lume, cu puțin spațiu liber și gravitație zero. Iar cele mai simple lucruri de zi cu zi, cum ar fi mâncatul și mersul la toaletă pot fi extrem de dificile.
Fie că se află în dormitoarele lor de dimensiunea unei cabine telefonice sau în toaleta alimentată cu vid, astronauții de la bordul stației orbitale se simt inconfortabil. A dormi pe pământ este unul dintre cele mai simple lucruri, dar fără ajutorul gravitației, a te întinde sau a-ți sprijini capul pe pernă devine practic imposibil.
Cum reușesc să doarmă astronauții
La bordul ISS, dormitoarele principale ale astronauților sunt situate în modulul Harmony, aproape de un capăt al stației spațiale. În fiecare dintre cei patru pereți, există patru „stații de dormit”, fiecare având aproximativ aceeași dimensiune cu o cabină telefonică.
În loc să încerce să se întindă pe o saltea, astronauții intră în saci de dormit legați de interiorul stației. Deși stațiile de dormit se închid pentru a le oferi astronauților puțină intimitate și întuneric, somnul poate fi destul de dificil.
Astronauții trebuie să poarte măști de ochi și dopuri de urechi
ISS poate fi destul de zgomotoasă, deoarece sistemele de menținere a vieții ale stației zumzăie în timpul nopții, iar stația este în mod regulat scăldată în lumina intensă a soarelui în timp ce orbitează. Din acest motiv, măștile de ochi și dopurile de urechi sunt standard pentru astronauții care doresc să se odihnească.
Dar unul dintre cele mai mari riscuri ale somnului în spațiu nu este o noapte de odihnă proastă, ci acumularea de CO2. În lipsa gravitației, CO2 provenit din respirația astronauților poate forma o „bulă” în jurul capului acestora, putându-i sufoca în somn. Din fericire, capsulele de dormit ale NASA sunt bine ventilate, astfel încât astronauții pot respira aer proaspăt toată noaptea.
NASA le alocă astronauților săi opt ore de somn după o zi de lucru de 16 ore, dar majoritatea astronauților reușesc, în general, să doarmă aproximativ șase ore după ce își petrec o parte din timp odihnindu-se și relaxându-se.
Fără duș!
Astronauții de pe ISS își încep ziua spălându-se pe dinți și făcând un duș. În lipsa gravitației, tensiunea superficială a apei o face să acționeze ca o masă lipicioasă, formând globuri mari plutitoare care se atașează de suprafețele din apropiere.
Acest lucru exclude posibilitatea de a avea un duș, așa că astronauții „fac baie” de două ori pe zi folosind prosoape, unul fiind folosit pentru spălare și celălalt pentru clătire.
Părul este menținut curat folosind șampon fără clătire, iar astronauții chiar se tund unii pe alții folosind un fel de aspirator pentru a aspira părul proaspăt tuns. Când vine vorba de spălatul pe dinți, acest lucru este de fapt destul de ușor, deoarece apa se lipește de periuța de dinți în microgravitație.
Toalete acționate prin vid
Poate că cea mai mare întrebare la care se gândește toată lumea este cum pot astronauții să meargă la toaletă în timp ce se află în spațiu.
Toaleta de pe ISS, sau „toaleta orbitală”, așa cum este numită în glumă de astronauți, este situată în modulul Tranquility. Spre deosebire de o toaletă terestră, toaleta ISS are două recipiente separate pentru deșeuri solide și lichide. De cele mai multe ori însă, astronauții folosesc scutece…
Zile de lucru de 16 ore
Cea mai mare parte a zilei unui astronaut la bordul ISS este dedicată muncii, iar turele durează de obicei 16 ore, cu câteva pauze pentru masă. Munca poate implica întreținerea de rutină a stației spațiale și efectuarea de reparații la diferitele sisteme.
În unele cazuri, acest lucru ar putea implica „activitate extravehiculară”, cunoscută și sub denumirea de plimbări spațiale, în care astronauții ies în afara stației. O mare parte a activității lor este științifică, astronauții efectuând diverse experimente pentru a afla mai multe despre efectele radiațiilor spațiale și ale microgravitației.
Mese deshidratate (și absolut nicio băutură)
În mediul extrem de solicitant din spațiu, astronauții trebuie să mănânce multe alimente nutritive pentru a rămâne sănătoși. Acest lucru înseamnă să primească trei mese pe zi plus gustări pentru a compune o dietă de cel puțin 2.500 de calorii.
Deoarece aprovizionarea este rară și produsele proaspete sunt mai greu de transportat, majoritatea alimentelor astronauților sunt deshidratate pentru a fi depozitate pe termen lung. Astronauții folosesc un pistol cu apă pentru a rehidrata alimentele ambalate, înainte de a le încălzi într-un cuptor cu microunde.
Băuturile primite sunt formă de pudră, pot fi rehidratate și băute printr-un pai. Cu toate acestea, între 2015 și 2017, astronauții au avut acces și la ISSpresso, care a fost primul aparat de cafea espresso proiectat vreodată pentru spațiu. Înainte de a se așeza la masă, aceștia își leagă picioarele de scaune și folosesc tăvi magnetice pentru ca mâncarea să rămână la locul său.
Singura persoană care a consumat alcool în spațiu
NASA a interzis consumul de alcool în orice misiune, pe motiv că astronauții trebuie să fie atenți și sănătoși în orice moment. Până în prezent, Buzz Aldrin rămâne singura persoană care a consumat alcool în spațiu, după ce a băut o cantitate mică de vin în timpul unei slujbe secrete de comuniune în modulul de aterizare pe Lună.
Pe lângă o alimentație bună, astronauții au nevoie de multă mișcare pentru a rămâne în formă și sănătoși. Astronauții NASA sunt obligați să facă două ore de exerciții în fiecare zi în timp ce se află pe ISS și sunt monitorizați cu atenție pentru fitness și sănătate.
Fără necesitatea de a lupta împotriva gravitației, mușchii astronauților se pot contracta rapid, ceea ce duce la potențiale complicații de sănătate. Acesta este unul dintre motivele pentru care mulți astronauți nu pot să meargă pentru o perioadă după revenirea în gravitația terestră.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook