Simona Ionescu / Redactor Șef
Pandemia a adus și probleme economice majore. Anul 2021 se anunța încă de anul trecut că va fi unul complicat. În special, situația a devenit dificilă din cauza pandemiei, care se poate prelungi sau chiar agrava, generând probleme economice. Experții americani au previzionat și instabilitate politică, potrivit influentul think-tank american Atlantic Council. Iată că s-a adeverit!
Inflaţia, al cărei control este apanajul Băncii Naţionale a României (BNR), a ajuns la 6,3%. Este mult peste ţinta BNR pentru 2021 de 2,5% plus/ minus un punct procentual, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
”Inflaţia este de peste 6%, iar venitul salarial real stagnează sau creşte nesemnificativ. De la o inflaţie de 2,5%, anticipată de BNR, la una de 7%, diferenţa este uriaşă”, scrie zf.ro.
Analiştii financiari consultaţi de Ziarul Financiar sunt de părere că energia este cea care dă tonul creşterii preţurilor în România.
Banca Naţională are mai multe instrumente pe care le poate folosi, dintre care cel mai important este politica monetară. După o perioadă în care a menţinut dobânda de referinţă la 1,25%, săptămâna trecută, BNR a crescut dobânda-cheie la 1,5%. Prin creşterea dobânzii de referinţă, BNR urmăreşte să mai scadă apetitul de consum, prin scumpirea creditelor. Astfel să scadă şi preţurile de consum ca urmare a scăderii cererii. Cu alte cuvinte, este cazul să fim cumpătați cu banii.
Orice serviciu sau bun care se produce foloseşte energie se scumpește, inevitabil, în preţul final al produsului.
Toate produsele şi serviciile pe baza cărora INS calculează indicele de preţuri au înregistrat creşteri anuale în septembrie, mai puţin preţul energiei termice.
Cel mai mult a crescut preţul energiei electrice (+25%), al uleiului comestibil (+24%) şi al gazelor (+21%). Preţul cartofilor a crescut, faţă de septembrie 2020, cu aproape 13%, în vreme ce preţul brânzei de oaie a crescut cu 7%.
Experții americani de la Atlantic Council spun că situația politică se va tensiona în multe locuri de pe planetă. Datoria globală, alimentată de cheltuielile de urgență pentru combaterea pandemiei de COVID-19, în special în economiile în curs de dezvoltare, explodează. Fondul Monetar Internațional (FMI) a trebuit să acorde deja ajutor financiar determinat de pandemie către 81 de țări.
Economiile în curs de dezvoltare au nevoie de 7000 de miliarde de dolari pentru a rambursa datoria până la sfârșitul anului 2021. O astfel de situație financiară ar putea declanșa o altă criză financiară globală, au previzionat experții.
Organizația Națiunilor Unite (ONU) a avertizat că lumea se află în pragul celei mai grave crize alimentare din ultimii 50 de ani. Pandemia a perturbat lanțurile globale de aprovizionare cu alimente. ONU prognozează că vor muri mai mulți oameni din cauza foamei decât din cauza coronavirusului.
Banca Mondială prezice că până la sfârșitul anului 2021 încă 150 de milioane de persoane vor cădea în sărăcie extremă, adică trăiesc cu mai puțin de 1,90 dolari pe zi. Sursa: zf.ro și atlanticcouncil.org
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
