Vali Vijelie, Adrian Minune, Nicolae Guță, puștanul Florin Salam, Jean de la Craiova au scris istoria manelelor. Ei acaparau știrile mondene ale ziarelor de după Revoluția din 89, căci acolo unde se duceau făceau show. De top era în acei ani, totuși, hip-hop-ul, prin mesajele radicale transmise tinerei generații.
Folclor urban sau manea de mahala cu Adi Minune, Florin Salam și Vali Vijelie? Aceasta era cândva întrebarea prezentă în mai toate știrile anilor 90.
Atunci a început istoria manelelor în România democrată. „Of, of, mor toți țiganii” era cântecul care spărgea boxele, la jumătatea anilor 90. Vocea lui Adi Copilul Minune, un tânăr de un metru și ceva, electriza cumva atmosfera și lumea de prin cluburi se dezlănțuia la dans. Manelele prindeau ușor-ușor viteză, în detrimentul muzicii pop, rock și disco.
Cum au devenit vedete maneliștii Adi Minune, Florin Salam și Vali Vijelie
Vali Vijelie, Adrian Minune, Nicolae Guță, puștanul Florin Salam, Jean de la Craiova acaparau știrile mondene ale ziarelor de după Revoluția din 89. Făceau show în restaurante, la nunți sau la concerte în aer liber. De top era în acei ani, totuși, hip-hop-ul, prin mesajele radicale transmise tinerei generații.
Cine însă au fost cei care au impus manelele, o muzică cu influențe orientale, publicului românesc și când s-a produs explozia care i-au transformat pe maneliști în regii muzicii de petrecere?
Ei bine, ascensiunea se datorează celor trei „D”, mai mult decât impresari ai spectacolelor de manele: Dan Ciotoi, Dan Armanca și Dan Bursuc. Evoluția artistică și financiară a celor mai de succes maneliști li se datorează în cea mai bună măsură.
Adi Minune și Vali Vijelie la vremea în care au început să cucerească publicului
O fotografie cu Adi Minune, Vali Vijelie și Leo de la Strehaia, făcută în 2003, arată bunăstarea la care ajunseseră în acel an. Bolizi de lux, costume comandate în străinătate la firme de renume, ceasuri și bijuterii scumpe erau parte a noiilor vedete din show-biz.
Televiziunile s-au înghesuit să le popularizeze manelele, spectacolele și viața atunci când au simțit că Minune, Bursuc, Salam, Vijelie, Sorinel etc. ridică rating-ul și depășesc ca interes multe alte emisiuni. Iar publicului a început să-i placă.
Debateri intense pro și contra
Specialiștii muzicali și oamenii de cultură au reacționat virulent când au constatat că ascultatul manelelor devine un fenomen. Au explicat publicului că nu e vorba de „folclor urban” – cum apreciau cei care promovau maneaua, ci de evoluția muzicii de mahala, un fel de lăutărească cu influențe turcești.
Cei mai mulți dintre specialiștii din industria muzicală prevedeau o viață scurtă manelelor și maneliștilor, publicul urmând să respingă în maxim 4-5 ani noul val muzical.
Ei bine, previziune greșită!
Istoria manelelor a continuat, însă, și după 2001. Maneliștii vechi au devenit și mai vedetedecât erau, publicul amator a crescut și a acaparat generația tânără (chiar cea consumatoare de muzică de top occidentală, comercială), dar a mușcat și din partea „intelectuală” a melomanilor.
Scandalul din 2008, când directorul de atunci al Operei Naționale a permis filmarea în incintă a unui videoclip cu manelistul Sorinel Copilul de Aur, a fost complet anihilat mediatic de două petreceri VIP. Este vorba despre relatarea unor jurnaliști despre participarea lui Florin Salam la majoratul fiicei Andreei Esca și la nunta fiului lui Liviu Dragnea.
Comentariile negative au curs râuri, dar nu a reușit să dărâme nimic fiindcă gustul publicului pentru ritmul și versurile manelelor nu a putut fi schimbat. Și după 30 de ani, manelele sunt muzica de petrecere a încă unei noi generații. Generație care, la fel cu cele anterioare, gustă deopotrivă muzica bună de orice gen. Marile festivaluri și topurile radiourilor confirmă.
Cât despre manea, ea va exista probabil până când ceva, altceva o va înlocui la chefurile cu prietenii.
Primul job, reporter la cotidianul ”Tineretul liber”, câștigat în urma unui concurs în 1990. Din 1993 până în 1997 – redactor sef adjunct la ”Evenimentul zilei” condus de Ion Cristoiu. A urmat perioada 1998-2006 la Libertatea, apoi la Click! și Adevarul Holding unde a implementat proiectul unei campanii umanitare fără precedent în presa românească. L-a continuat și la Libertatea, după ce s-a întors la Evenimentul zilei, în 2012 ca redactor șef și unde activează și azi. În anul 2020 a lansat și propriu site – Rețete și Vedete, o publicație de știri din actualitate și de divertisment. Membru UZPR.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
