Jaful de la Luvru, mai ingenios decât un scenariu de film. Autoritățile spun cine ar putea fi în spatele loviturii

Bijuterii regale, hoți cu drujbe și o evadare ca-n filme. În centrul celui mai spectaculos jaf din istoria recentă a Franței ar putea să nu se afle doar dorința de îmbogățire rapidă, ci o comandă precisă. Autoritățile spun cine ar putea fi în spatele loviturii.
Faptul că în spatele jafului ar sta un colecționar este ipoteza principală pe care o urmăresc anchetatorii francezi, după ce, duminică dimineață, trei indivizi mascați și îmbrăcați în echipamente de muncitori au pătruns în celebrul Muzeu Luvru și au furat opt piese de bijuterie istorică aparținând unor personalități din epoca napoleoniană.
„Luăm în considerare o operațiune organizată, pusă în mișcare de un colecționar interesat în mod specific de aceste piese”, a declarat procurorul Laure Beccuau pentru postul BFM TV. Aceasta a sugerat că hoții ar putea fi profesioniști angajați „pe comandă”, nu simpli infractori în căutare de pradă.
Așa cum se știe, planul a fost executat cu precizie: hoții au folosit o platformă de ridicare pentru a ajunge la un geam lateral al Galeriei Apollo, unde erau expuse bijuteriile. Au tăiat sticla, au neutralizat rapid securitatea și au spart două vitrine de înaltă securitate cu drujbe pe benzină.
Imaginile din momentul jafului sunt siderante. În timp ce turiștii se aflau în încăpere, vizitând expoziția, unul dintre suspecți – surprins de camerele de supraveghere – taie calm o vitrină în care se afla o tiară cu safire, în timp ce ceilalți doi distrug casetele ce adăposteau alte obiecte prețioase. Un agent de pază a fost amenințat, dar nimeni nu a fost rănit.
Lista pieselor furate include obiecte rare, cu o uriașă valoare istorică. Este vorba de bijuterii ale reginei Marie-Amélie și ale reginei Hortense – tiara cu diamante și safire, colierul și cerceii; de bijuterii ale Mariei-Louise, soția lui Napoleon Bonaparte – colier și cercei cu smaralde; respectiv de tiara și un nod de corset ale împărătesei Eugénie, soția lui Napoleon al III-lea. A noua piesă vizată – coroana împărătesei Eugénie – a fost pierdută de hoți în timpul fugii de la locul faptei.
„Doar această coroană valorează zeci de milioane de euro, dar nu este nici măcar cea mai importantă piesă din punct de vedere istoric”, a declarat Alexandre Giquello, președintele casei de licitații Drouot, pentru Reuters.
Jaful de la Luvru, la comandă. Autoritățile vorbesc de „monedă de schimb”
Autoritățile nu exclud nici posibilitatea ca bijuteriile să fi fost furate pentru a fi vândute sau schimbate pe piața neagră, ori chiar pentru a fi folosite în operațiuni de spălare de bani.
„În ziua de azi, totul poate fi conectat cu traficul de droguri. Sumele implicate sunt uriașe”, a adăugat procurorul Beccuau.
Totuși, până acum, anchetatorii exclud o implicare externă – jaful pare să fi fost planificat local, cu o cunoaștere exactă a muzeului și a rutinei de securitate. Având în vedere greutatea cu care astfel de piese de o valoare imensă ar putea fi tranzacționate, ipoteza principală de lucru a anchetatorilor e că jaful a fost comis la cererea unui colecționar aparte.
Pentru unii experți, alegerea pieselor – bijuterii personale ale unor femei din dinastia imperială – și modalitatea de operare trădează mai mult decât o simplă dorință de bani.
„Acest jaf de la Luvru nu pare întâmplător. E posibil să fi fost motivat de un interes personal sau ideologic”, a comentat un fost curator al muzeului, sub protecția anonimatului.
Conform comunicatelor oficiale, Muzeul Luvru va rămâne închis până cel puțin miercuri, deoarece luni era deja zi de închidere planificată, iar marți e ziua uzuală în care instituția nu primește vizitatori. În plus, muzeul a anunțat că s-ar putea prelungi închiderea pentru a permite desfășurarea anchetei și verificările de securitate.
Poliția a recuperat platforma de ridicare folosită de hoți, care fusese abandonată și parțial incendiată — un gest care sugerează intenția de a șterge urmele, dar și un amatorism neașteptat într-un jaf de o asemenea amploare.
Ancheta este condusă de o unitate specializată în furturi de patrimoniu, cu experiență în cazuri internaționale. Până acum, niciun suspect nu a fost identificat oficial.
Amintim că, pe 25 ianuarie, anul acesta, a fost comis jaful de la Drents Museum din Assen (Olanda), în care a fost furat celebrul coif dacic – Coiful Dacic de la Coțofenești. Noaptea, în jurul orei 03:45, hoții au detonat un exploziv la intrarea muzeului, apoi au pătruns în muzeu și au sustras patru obiecte: coiful dacic de la Coțofenești (datat cca. 450 î.Hr.) și trei brățări din aur dacice.
Artefactele erau expuse cu titlul „Dacia – Regatul de Aur și Argint” (expoziție cu obiecte împrumutate din România). Până acum, autoritățile din Olanda au arestat deja mai mulți suspecți (cetățeni olandezi) în legătură cu jaful, însă niciun obiect nu a fost recuperat.
Există surse care sugerează că jaful ar fi fost comisionat de un infractor român și ar fi implicat o „bandă de motocicliști” care a recrutat hoții. De asemenea, directorul muzeului și alții au declarat că hoții păreau să știe exact ce caută – obiectele cele mai de preț – ceea ce ridică suspiciuni de planificare și selectare precisă. Și în acest caz, investigația este în desfășurare.
Foto: Instagram
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook