Potrivit unei vechi legende, prințesa care dă numele marelui Salonic nu a murit, ci s-a preschimbat într-o sirenă ce scufundă corăbiile marinarilor dacă aceștia nu-i răspund corect la o întrebare. Legenda orașului Salonic. Povestea tulburătoare a sirenei nemuritoare care pune întrebări marinarilor.
Orașul Salonic își leagă originile de destinul tragic al Thessalonikei, sora marelui cuceritor macedonean Alexandru cel Mare. Legenda spune că după moartea celebrului său frate, s-ar fi transformat într-o sirenă nemuritoare care le pune întrebări marinarilor călători.
Legenda orașului Salonic. Povestea tulburătoare a sirenei nemuritoare care pune întrebări marinarilor
În timp ce marile campanii militare ale antichității au lăsat în urmă zeci de cetăți „botezate” după vestitul cuceritor macedonean, al doilea oraș ca mărime din Grecia, modernul Salonic, păstrează memoria surorii sale vitrege.
Născută în anul 352 î.Hr., Thessalonike a fost fiica regelui Filip al II-lea al Macedoniei și a nobilei Nicesipolis din Thessalia. Mama fetei a murit la doar 20 de zile de la naștere, iar regele i-a ales numele pentru a celebra o victorie pe câmpul de luptă.
Copila a crescut la curte sub îndrumarea mamei vitrege, regina Olimpia. Relația dintre prințesă și faimosul ei frate a fost limitată de marile evenimente politice și militare ale epocii. Fata avea doar șase sau șapte ani când fratele său a plecat să cucerească Persia și în jur de 21 când acesta a murit subit la Babilon, în 323 î.Hr.
Thessalonike a fost omorâtă de propriul fiu, în lupta pentru tron
Dispariția marelui împărat a declanșat un război sângeros pentru putere între generalii săi, cunoscuți ca diadohi. Pentru a-și asigura dreptul la tron prin legătura cu vechea dinastie, generalul Casandru s-a căsătorit cu sora lui Alexandru cel Mare. În cinstea soției sale, acesta a întemeiat în 315 î.Hr. orașul Salonic, o așezare portuară ce avea să devină un nod economic vital la Marea Egee.
În timpul căsătoriei, Thessalonike a adus pe lume trei fii: Filip al IV-lea, Antipater I și Alexandru al V-lea. După moartea soțului ei în 297 î.Hr., prințesa a încercat să mențină echilibrul politic și a cerut ca puterea să fie împărțită între ultimii doi fii rămași în viață.
Decizia l-a înfuriat pe Antipater, care a sfârșit prin a-și omorî propria mama. O soartă grea au avut și celelalte surori ale lui Alexandru cel Mare, Cynane și Cleopatra, ucise și ele în lupta pentru tron.
Sirena care le pune întrebări marinarilor
Thessalonike, sora lui Alexandru cel Mare s-a transformat în sirenă Sursă foto: descoperiri.ro
Legenda spune că Alexandru cel Mare care ar fi căutat cu îndârjire fântâna nemuririi a reușit să găsească, după multe încercări, un recipient cu apa nemuririi. Se crede că împăratul ar fi spălat cu această apă părul surorii sale fără ca ea să știe, oferindu-i astfel viață veșnică.
O altă variantă a poveștii susține că din greșeală, Alexandru cel Mare ar fi udat o planta de ceapă sălbatică, pe care prințesa ar fi consumat-o. Aflând că fratele său a murit, tânăra a fost copleșită de durere și s-a aruncat în valurile mării ca să-și ia viața. Apa magică a împiedicat însă moartea, iar trupul ei s-a transformat într-o sirenă nemuritoare care de atunci ajută sau distruge marinarii.
„Regele Alexandru trăiește?”
Legenda orașului Salonic. Povestea tulburătoare a sirenei nemuritoare care pune întrebări marinarilor. Marinarii spun că frumoasa făptură iese din adâncuri în fața corăbiilor și pune mereu aceeași întrebare: „Regele Alexandru trăiește?”. Marinarii experimentați știu că salvarea lor depinde de un singur răspuns rostit corect. Dacă sirena aude cuvintele „El trăiește, domnește și cucerește lumea!”, apele se liniștesc imediat, iar vasul poate naviga în pace.
Dacă echipajul dă un răspuns greșit și îi amintește de moartea fratelui, făptura se preschimbă într-o Gorgonă furioasă. În câteva clipe, ea stârnește o furtună năpraznică și trage corabia pe fundul mării. Legenda a fost transmisă din generație în generație în portul Salonic, avertizând călătorii asupra puterii tainice a adâncurilor.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
