„Lipsește Botezatu din scenariu”. Filmul lui Mungiu, contestat de protagoniștii jafului de artă de la Rotterdam

Protagoniștii „jafului secolului”, cum a fost numit furtul operelor de artă de la muzeul din Rotterdam, Olanda, au decis să-l acționeze în instanță pe Cristian Mungiu pentru scenariul filmului pe care l-a realizat, inspirat de acțiunile lor. Hoții contestă munca celebrului cineast, susținând că nu a respectat realitatea faptelor și că a omis un personaj important.
În dimineața zilei de 16 octombrie 2012, poliția olandeză a intrat în alertă generală după ce doi indivizi au pătruns în Kunsthal (muzeul de artă) din Rotterdam și au sustras șapte tablouri semnate de artiști celebri, evaluate la sume colosale. Lista operelor furate este următoarea: „Waterloo Bridge, London” și „Charing Cross Bridge, London” de Claude Monet, „Tête d’Arlequin” de Picasso, „Femme devant une fenêtre ouverte” de Paul Gauguin, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Autoportret” al lui Meijer De Haan, respectiv „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.
Acesta din urmă este nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud și este considerat unul dintre cei mai importanți artiști ai secolului XX. La acel moment, expoziția era organizată de Fundația Triton, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la deschiderea muzeului.
În vara anului 2013, autorii furtului au fost arestați în România. Ancheta a arătat că, în încercarea de a distruge probele, hoții au ars tablourile, rămânând doar cenușa și cuiele cu care fuseseră fixate în rame.
Numele creatorului de modă Cătălin Botezatu a fost vehiculat în anchetă, după ce acesta a fost chemat la DIICOT împreună cu asistentul său, Petre Condrat. Acesta din urmă a fost reținut pentru 24 de ore sub acuzația de tăinuire a unor bunuri provenite din infracțiuni, în timp ce Botezatu nu a fost pus sub acuzare.
Potrivit anchetatorilor, Petre Condrat și un cetățean moldovean au încercat să vândă două dintre tablourile furate unui colecționar din București. Lucrările au fost evaluate de un expert la 60 de milioane de euro, care a confirmat că sunt autentice, însă tranzacția nu s-a mai finalizat.
Inspirat de acest caz, un film românesc a fost realizat sub regia Teodorei Ana Mihai, cu un scenariu semnat de Cristian Mungiu. Filmul „Jaful secolului”, cu nume alternativ în engleză „Traffic” a avut premiera în România pe 23 septembrie. De asemenea, a fost proiectat în Competiția Oficială a Festivalului de la Varșovia, unde a câștigat trofeul pentru Cel mai bun film, și ulterior a primit distincții la festivaluri internaționale din Tokyo și Shanghai, inclusiv Premiul pentru Cea mai bună actriță (Anamaria Vartolomei) și Premiul Publicului.
Regizoarea a declarat că intenționa să îi includă chiar pe foștii hoți în distribuție, însă negocierile au eșuat din cauza onorariilor exorbitante cerute de aceștia. Văzându-se băgați în seamă, hoții care au distrus opere de artă din patrimoniul universal, s-au simțit pe cai mari. Ca niște vedete adevărate, au pretins câte 100.000 de euro fiecare pentru a apărea câteva minute pe ecran, arată surse apropiate proiectului.
Hoții care au distrus opere de artă incredibil de valoroase au ajuns să se creadă mari vedete
Dar hoții nu s-au oprit aici. Conștienți că au scăpat cu o pedeapsă nesemnificativă, au înțeles potențialul de imagine al faptei lor infracționale. Aceștia și-au înregistrat numele la OSIM, pentru a împiedica utilizarea lor fără acord. Acum îl dau în judecată pe Cristian Mungiu, susținând că nu a scris un scenariu care să respecte punct cu punct faptele lor.
Planul e simplu: dacă nu au putut câștiga de pe urma vânzării tablourilor furate, să câștige măcar din imaginea pe care și-au făcut-o.
„Filmul nu ține cont de realitate, chiar dacă persoanele care au fost condamnate se pot recunoaște ușor. Ca urmare, consideră că modul în care a fost scris scenariul le-a produs un prejudiciu de imagine serios și s-au decis să-l cheme în instanță pe scenaristul Cristian Mungiu”, a declarat o sursă pentru Gândul.
Conform acelorași surse, hoții ar fi fost abordați de un om de afaceri interesat să finanțeze un documentar care să prezinte „versiunea reală” a evenimentelor, inclusiv traseul operelor furate și posibila implicare a lui Cătălin Botezatu. În legătură cu acesta, mai arată sursa citată, există o altă nemulțumire: faptul că „lipsește din scenariul scris de Cristian Mungiu”, după cum susțin cei implicați.
Foto: Facebook
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și a co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook