Simona Ionescu / Redactor Șef

„Lipsește Botezatu din scenariu”. Filmul lui Mungiu, contestat de protagoniștii jafului de artă de la Rotterdam

„Lipsește Botezatu din scenariu”. Filmul lui Mungiu, contestat de protagoniștii jafului de artă de la Rotterdam
Hoții implicați în „jaful secolului” din Olanda îl acționează în instanță pe Cristian Mungiu și sunt nemulțumiți, inclusiv de faptul că din scenariu lipsește Cătălin Botezatu.

Protagoniștii „jafului secolului”, cum a fost numit furtul operelor de artă de la muzeul din Rotterdam, Olanda, au decis să-l acționeze în instanță pe Cristian Mungiu pentru scenariul filmului pe care l-a realizat, inspirat de acțiunile lor. Hoții contestă munca celebrului cineast, susținând că nu a respectat realitatea faptelor și că a omis un personaj important.

Cum a decurs „jaful secolului

În dimineața zilei de 16 octombrie 2012, poliția olandeză a intrat în alertă generală după ce doi indivizi au pătruns în Kunsthal (muzeul de artă) din Rotterdam și au sustras șapte tablouri semnate de artiști celebri, evaluate la sume colosale. Lista operelor furate este următoarea: „Waterloo Bridge, London” și „Charing Cross Bridge, London” de Claude Monet, „Tête d’Arlequin” de Picasso, „Femme devant une fenêtre ouverte” de Paul Gauguin, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Autoportret” al lui Meijer De Haan, respectiv „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

„Lipsește Botezatu din scenariu!” – filmul lui Mungiu, contestat de protagoniștii jafului de artă de la Rotterdam
Acestea sunt tablourile furate din rotterdam și incendiate în final, de hoți, pentru a scăpa (Foto: Adevărul)

Acesta din urmă este nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud și este considerat unul dintre cei mai importanți artiști ai secolului XX. La acel moment, expoziția era organizată de Fundația Triton, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la deschiderea muzeului.

În vara anului 2013, autorii furtului au fost arestați în România. Ancheta a arătat că, în încercarea de a distruge probele, hoții au ars tablourile, rămânând doar cenușa și cuiele cu care fuseseră fixate în rame.

Cătălin Botezatu, implicat în jaf prin asistentul său, model

Numele creatorului de modă Cătălin Botezatu a fost vehiculat în anchetă, după ce acesta a fost chemat la DIICOT împreună cu asistentul său, Petre Condrat. Acesta din urmă a fost reținut pentru 24 de ore sub acuzația de tăinuire a unor bunuri provenite din infracțiuni, în timp ce Botezatu nu a fost pus sub acuzare.

„Lipsește Botezatu din scenariu!” – filmul lui Mungiu, contestat de protagoniștii jafului de artă de la Rotterdam
Tablurile au fost furate țintit, din locuri diferite ale expoziției (Foto: Kunsthal Rotterdam)

Potrivit anchetatorilor, Petre Condrat și un cetățean moldovean au încercat să vândă două dintre tablourile furate unui colecționar din București. Lucrările au fost evaluate de un expert la 60 de milioane de euro, care a confirmat că sunt autentice, însă tranzacția nu s-a mai finalizat.

Curg premiile pentru filmul lui Cristian Mungiu, inspirat de jaf

Inspirat de acest caz, un film românesc a fost realizat sub regia Teodorei Ana Mihai, cu un scenariu semnat de Cristian Mungiu. Filmul  „Jaful secolului”, cu nume alternativ în engleză „Traffic” a avut premiera în România pe 23 septembrie. De asemenea, a fost proiectat în Competiția Oficială a Festivalului de la Varșovia, unde a câștigat trofeul pentru Cel mai bun film, și ulterior a primit distincții la festivaluri internaționale din Tokyo și Shanghai, inclusiv Premiul pentru Cea mai bună actriță (Anamaria Vartolomei) și Premiul Publicului.

„Lipsește Botezatu din scenariu!” – filmul lui Mungiu, contestat de protagoniștii jafului de artă de la Rotterdam
Filmul lui Cristian Mungiu a avut premiera în cinematografele din România pe 23 septembrie

Regizoarea a declarat că intenționa să îi includă chiar pe foștii hoți în distribuție, însă negocierile au eșuat din cauza onorariilor exorbitante cerute de aceștia. Văzându-se băgați în seamă, hoții care au distrus opere de artă din patrimoniul universal, s-au simțit pe cai mari. Ca niște vedete adevărate, au pretins câte 100.000 de euro fiecare pentru a apărea câteva minute pe ecran, arată surse apropiate proiectului.

„Lipsește Botezatu din scenariu!” – filmul lui Mungiu, contestat de protagoniștii jafului de artă de la Rotterdam
Cristian Mungiu, dat în judecată de hoții jafului din muzeul de artă din Rottersdam (Foto: Instagram)

Hoții care au distrus opere de artă incredibil de valoroase au ajuns să se creadă mari vedete

Dar hoții nu s-au oprit aici. Conștienți că au scăpat cu o pedeapsă nesemnificativă, au înțeles potențialul de imagine al faptei lor infracționale. Aceștia și-au înregistrat numele la OSIM, pentru a împiedica utilizarea lor fără acord. Acum îl dau în judecată pe Cristian Mungiu, susținând că nu a scris un scenariu care să respecte punct cu punct faptele lor.

Planul e simplu: dacă nu au putut câștiga de pe urma vânzării tablourilor furate, să câștige măcar din imaginea pe care și-au făcut-o.

„Filmul nu ține cont de realitate, chiar dacă persoanele care au fost condamnate se pot recunoaște ușor. Ca urmare, consideră că modul în care a fost scris scenariul le-a produs un prejudiciu de imagine serios și s-au decis să-l cheme în instanță pe scenaristul Cristian Mungiu”, a declarat o sursă pentru Gândul.

Conform acelorași surse, hoții ar fi fost abordați de un om de afaceri interesat să finanțeze un documentar care să prezinte „versiunea reală” a evenimentelor, inclusiv traseul operelor furate și posibila implicare a lui Cătălin Botezatu. În legătură cu acesta, mai arată sursa citată, există o altă nemulțumire: faptul că „lipsește din scenariul scris de Cristian Mungiu”, după cum susțin cei implicați.

Foto: Facebook

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *