Simona Ionescu / Redactor Șef
Alexandru Rogobete vine din Timișoara, este absolvent a două facultăți și a generat, încă din perioada în care era student, unele dintre cele mai ample studii de impact pentru pacienții din Anestezie – Terapie Intensivă (ATI), la nivel european.
Este, practic, pentru prima dată în istoria României când un minister atât de important precum Ministerul Sănătății ajunge pe mâna unui tânăr. În istoria postdecembristă au mai existat miniștri investiți înainte de a împlini 40 de ani, iar o analiză arată că vârsta de 34 de ani pare a fi un prag de tinerețe în ceea ce privește ocuparea unor funcții de ministru.
De exemplu, Ilan Laufer a fost desemnat ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat între 29 iunie 2017 și 29 ianuarie 2018, în Guvernul Mihai Tudose.
Marius Nica a fost ministru al Fondurilor Europene în perioada martie-noiembrie 2015, până la demisia lui Victor Ponta din funcția de prim-ministru. Pe lista celor „mai tineri” se numără și Claudiu Năsui, care a devenit ministru al Economiei în decembrie 2020, la vârsta de 35 de ani.
De luna aceasta, la numai 34 de ani, Alexandru Rogobete este noul ministru al Sănătății, propus de PSD. Conform paginii de Wikipedia, „este un politician român, ales deputat de Prahova în 2024 din partea PSD și ministru al Sănătății în Guvernul Ilie Bolojan”.
Despre Alexandru Rogobete însă se pot spune mult mai multe decât atât. Născut în Anina, județul Caraș-Severin, a fost olimpic la Chimie și, în clasa a X-a, a publicat prima sa carte, împreună cu profesoara sa: o culegere de exerciții și probleme care să sprijine pregătirea elevilor pentru Olimpiada de chimie.
Se poate spune că provine dintr-o familie modestă. Părinții săi au plecat în Belgia când el a împlinit 18 ani, însă Alexandru a ales să rămână în România. S-a gândit atunci că poate realiza totul și aici, că nu este nevoie să plece din țară pentru a reuși în viață.
A absolvit Facultatea de Chimie din cadrul Universității de Vest din Timișoara în 2013, iar doi ani mai târziu a obținut un masterat în Chimie. Ulterior, a început să studieze Medicina. În 2019 și-a luat licența la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Victor Babeș” din Timișoara, iar în 2022 a absolvit cel de-al doilea masterat, în Managementul serviciilor sociale și de sănătate, la aceeași universitate. Titlul de doctor în medicină l-a obținut în 2024, la școala doctorală a aceleiași instituții.
La 27 de ani, când se pregătea să își susțină licența în Medicină, Alexandru Rogobete era deja un nume cunoscut printre specialiștii din domeniu, nu doar din România sau Europa.
A fost numit „unul dintre cercetătorii vizionari” și avea deja publicate peste 100 de articole științifice. Scrisese două cărți de specialitate și era tutorele unei doctorițe spaniole, pe care o coordona în redactarea unor studii științifice. Era în ultimul an de facultate când l-am intervievat, iar pe lângă toate acestea, inițiase și coordona trei super-studii legate de pacienții din ATI, unul dintre ele fiind cel mai mare la nivel european.
Alexandru Rogobete a ales medicina pentru că avea un gând care nu îi dădea pace: acela că trebuie să facă ATI – Anestezie și Terapie Intensivă.
„Am rămas din prima facultate cu „virusul” de a face cercetare. În prima zi la Facultatea de Medicină i-am scris un e-mail profesorului Dorel Săndesc (n.r. managerul Spitalului Clinic de Urgență Județean din Timișoara și fost secretar de stat în Ministerul Sănătății), pe atunci șeful Clinicii ATI din cadrul Spitalului Județean Timișoara). I-am spus că asta vreau să fac. Cred că sunt extraordinar de norocos. Profesorul Săndesc este, pentru mine, îngerul meu păzitor: omul care nu a spus niciodată „nu”, omul care, în momentele grele, a fost acolo și a spus cu toată încrederea „continuăm și ne asumăm””, îmi declara Alexandru Rogobete în 2019.
A început chiar a doua zi, ca voluntar în secția ATI. Sarcinile pe care le avea erau grele – „imposibile”, ar spune unii. Mergea în gărzi, ajuta infirmierele la igiena pacienților care erau cel mai grav afectați. Era modul în care mentorul său alesese să îl testeze: era nevoie ca tânărul să înțeleagă, concret, ce presupune această muncă.
„Am trăit, în această clinică, cele mai umane momente ale existenței mele. Două – trei luni am observat și am înțeles cum trebuie să răspunzi acestor drame. Apoi am început să tratez, pas cu pas”, mai spunea el.
Fără să se laude, admite că a învățat medicina direct în spital, alături de o echipă deschisă la minte și la nou, care i-a devenit o a doua familie. Împreună, au reușit să implementeze în secția ATI a Spitalului Județean din Timișoara și, ulterior, în întreaga țară, cele mai noi metode de monitorizare a pacienților aflați sub anestezie sau în comă.
Tot în ultimul an de facultate a inițiat și a condus cel mai mare studiu la nivel european privind entropia – un indicator care măsoară gradul de hipnoză al pacientului, ajutând medicii să adapteze anestezia nevoilor fiecărui bolnav. Studiul RO–Entropy a fost lansat la Clinica „Casa Austria” din cadrul Spitalului Judțean din Timișoara, cu sprijinul Societății Române de ATI, și a fost implementat în 24 de spitale. A inclus date de la 10.000 de pacienți – în condițiile în care cele mai mari studii internaționale pe acest subiect nu depășeau 300 de subiecți.
Alexandru Rogobete a intrat în Ministerul Sănătății în 2020, ca și Consilier secretar de stat, an în care a devenit și asistent universitar la Universitatea de medicină pe care a absolvit-o. Apoi aproape doi ani, a fost consilier al ministrului.
Ulterior, între februarie 2023 și finele anului trecut, a deținut funcția de Secretar de stat în Ministerul Sănătății, iar acum a devenit ministru cu „acte în regulă” și cu experiență în domeniu. Între timp a devenit și deputat și președinte al Comisiei pentru sănătate şi familie din această cameră a Parlamentului.
Joi, a anunțat că a trimis în teritoriu Corpul de control al ministerului și pe cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru a verifica „în detaliu” situația concediilor medicale eliberate de medici. Potrivit datelor preliminare care i-au fost puse la dispoziție, anul trecut ar fi fost eliberate un milion de astfel de concedii, în condiții suspecte – multe dintre ele în apropierea weekendurilor și sărbătorilor legale.
„O spun clar și ferm: toleranță zero pentru fraudarea concediilor medicale! Am trimis Corpul de control al Ministerului Sănătății, împreună cu cel al CNAS, în teritoriu, pentru o acțiune comună de verificare în detaliu. Nu este normal și este complet imoral ca un sistem întreg să ia din banii dedicați spitalelor și tratamentelor bolnavilor și să finanțeze vacanțele unor angajați care beneficiază nejustificat de concedii medicale fictive”, a transmis ministrul pe rețelele sociale.
Sâmbătă, a anunțat că Ministerul Sănătății pregătește o Ordonanță de urgență care să permită inclusiv desfacerea contractului de muncă în cazul medicilor din sistemul public care nu respectă programul de lucru și părăsesc unitatea medicală pentru a lucra în privat.
„Am spus clar încă de la preluarea mandatului: nu sunt de acord ca medicii să lucreze în paralel la stat și în privat, fără respectarea regulilor. Ce fac după programul de lucru, adică după ora 15:00 sau, în unele cazuri, 16:00, nu putem controla. Nici nu vreau să îngrădesc libertatea nimănui de a avea două locuri de muncă”, a explicat ministrul.
În weekend, ministrul Rogobete a vizitat, alături de primarul Daniel Băluță, șantierul spitalului pentru bolnavii de tuberculoză din cadrul Institutului „Marius Nasta”, investiție aflată în stadiu de finalizare (90%). De asemenea, a fost și pe șantierul Centrului de Arși de la Spitalul de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”.
Una din prioritățile noului ministru în prima parte a mandatului este continuarea investițiilor în sănătate deja începute prin PNRR și la care și-a adus aportul din funcția de secretar de stat în minister.
„În acest moment sunt 14 șantiere în derulare, unele avansate (în sensul că la finalul anului – începutul anului viitor se vor da în folosință primele două, dacă nu chiar trei spitale noi, primele construite după Revoluție). Există și alte programe finalizate înainte de termen, de exemplu investiții majore pentru reducerea infecțiilor nosocomiale în 119 spitale. Aici discutăm de investiții pentru reabilitarea blocului operator al ATI, dotarea și creșterea capacității laboratoarelor de microbiologie și achiziția de alte echipamente medicale, dar și de dezvoltarea a 37 de secții de ATI nou-născuți în tot atâtea maternități, la fel, prin achiziția de echipamente noi, reabilitarea spațiilor existente ș.a.m.d.”, ne-a declarat ministrul Sănătății.
O altă noutate, anunțată deja, vizează ajustarea criteriilor de performanță ale managerilor de spitale și introducerea de criterii de performanță pentru șefii de secții, ceva ce nu a mai existat până acum. Ministrul Alexandru Rogobete a explicat care este miza acestui demers.
„Vom schimba criteriile de performanță pentru managerii de spital și vom introduce, ca noutate, criterii de performanță pentru șefii de secție – măsură care va duce la stimularea echipelor și la responsabilizarea șefilor de secție în vederea creșterii numărului de servicii medicale pe secții, a performanței etc.”, a menționat noul ministru.
Marea noutate în prima parte a mandatului noului ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, dezvăluită în exclusivitate pentru REȚETE ȘI VEDETE, este inițierea și implementarea unei strategii aparte de monitorizare și sprijinire a sănătății populației.
„În ceea ce privește reformele în sistemul medical, în perioada următoare vom face Ambulatoriul de specialitate în 2 ture. Practic vom dubla timpul de lucru în Ambalatoriul de specialitate din spitale, iar acest lucru va duce la creșterea accesului cetățenilor la servicii medicale ambulatorii, pentru că, evident, programul va fi mai lung.
Pe de altă parte, noutatea este că vom legifera, la pachet cu ambulatoriile, faptul că vom da oportunitatea spitalelor să poată realiza caravane mobile de screening în zone izolate (și nu mă refer doar la screening-ul de cancer ci și la cel pentru boli cronice, cardiace, neurologice, gastroenterologice, oftalmologice etc, iar serviciile vor fi decontate de Casa Naționala de Asigurări de Sănătate și vor intra în bugetul spitalelor. Practic, e o măsură prin care, pe de o parte mergem cu servicii medicale mai aproape de locul în care oamenii trăiesc, în special în zonele slab deservite medical, dar și o măsură pentru creșterea bugetelor spitalelor prin creșterea numărului de servicii ambulatorii”, a dezvăluit ministrul sănătății, Alexandru Rogobete.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
