Din această lună s-a impus o limită. MAI a anunţat că începând cu data de 2 mai 2022, românii nu pot avea mai mult de trei prenume. Modificarea legii cu privire la actele de stare civilă a intrat în vigoare.
MAI, postare jucăușă pe rețelele sociale
„Mama, tata, cei patru bunici, nașa, nașul și poate moașa. În total 9. Probabil așa a apărut cel mai lung prenume al unei persoane din România care conține 9 cuvinte. NOUĂ CUVINTE”, transmite MAI pe Facebook.
„Ne gândim că fiecare dintre cei enumerați au vrut să contribuie. Nu ne întrebați care este acest prenume, dar vă asigurăm că nu toate cuvintele care îl compun sunt și date onomastice. Tot ce putem să vă spunem este că începând cu 2 mai, prenumele unei persoane nu poate fi format din mai mult de trei cuvinte”, au mai transmis reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne.
Și actele de stare civilă se modifică
Actele de stare civilă vor fi modificate conform noului act normativ. Acesta vizează modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum şi abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice și aduce mai multe schimbări în procedura privind eliberarea actelor de stare civilă.
Sunt introduse restricții privind numele date copiilor, precum și interdicția de plastifiere a unor acte civile precum certificatul de căsătorie. Părinții nu le pot da copiilor mai mult de trei prenume.
Dacă părinții nu au nume de familie comun sau există neconcordanță între prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al nașterii și declarația verbală a declarantului ori prenumele este format din mai mult de trei cuvinte, întocmirea actului de naștere se face pe baza declarației scrise și semnate de ambii părinți, din care să rezulte numele de familie și prenumele copilului.
În lipsa acordului părinților cu privire la numele de familie, instanța de tutelă hotărăște și comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor sau, după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naștere.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook