Simona Ionescu / Redactor Șef

Mai trecem sau nu la ora de iarnă? Aflați de la noi când veți dormi mai mult

Mai trecem sau nu la ora de iarnă? Aflați de la noi când veți dormi mai mult
Comisia Europeană a propus de mai mult timp renunțarea la ora de iarnă, însă țările din comunitate nu au decis toate unitar în acest sens. În România, însă, se dă ceasul înainte și înapoi.

România trece la ora de iarnă 2021, iar în cele ce urmează aflăm când. Totuși, acesta ar putea fi ultimul an cu o schimbare de sezon a orei standard. Comisia Europeană a cerut  din 2019 renunţarea la schimbarea orei, dar România nu a ratificat încă recomandarea.

În martie 2019, Parlamentul European a votat pentru renunțarea la practica de a regla ceasurile cu o oră primăvara și toamna începând cu 2021. După doi ani de analize însă, Consiliul UE nu a formulat o poziție comună. A avut loc și o cercetare în rândul populației. Sondajul, care a primit 4,6 milioane de răspunsuri, a avut  84% în favoarea renunțării la schimbarea orei.

Când trecem la ora de iarnă

În acest an, trecerea la ora de iarnă se face în noaptea de 30  spre 31 octombrie. Atunci, ceasurile se vor da cu o oră înapoi. Astfel, ora 04:00 va deveni ora 03:00.

Deşi multă lume crede că ora de iarnă 2021 se numeşte de fapt, ora de toamnă 2021, acest lucru se întâmplă pentru că schimbarea are loc în luna octombrie şi nu iarna, aşa cum îi spune numele.

În lume, există mai multe țări care nu folosesc ora de iarnă. Medicii susțin că schimbarea orei ne poate afecta desul de mult organismul. Copiii și cei vârstnici sunt cei care resimt cel mai puternic această schimbare. Efectele sunt prezente aproximativ două săptămâni. Adaptarea completă a organismului la noul program poate fi ajutată prin reducerea consumului de stimulente, cum sunt cafeaua, ceaiul negru și orice fel de energizante.

Efectele schimbării orei asuprea românilor

„Activitatea fizică ar trebui să fie nelipsită pentru că ajută foarte mult, cu alte cuvinte, contactul cu natura. La vârtsnici adaptarea este mai dificilă pentru că la ei contează foarte mult şi numărul de ore de somn şi mesele fixe şi mai ales medicaţia. Practic se dă medicaţia peste cap”, a explicat psihologul Mihaela Săhlean, citat de Evz.ro.

„Riscurile mai mari există la persoanele cu boli cronice. Acestea sunt și la depresivi, dar şi la persoanele în vârstă care sunt şi singure. Toate aceste categorii suportă mai greu trecerea la ora de iarnă pentru că preferă să rămână în situaţii cunoscute. Aici îndeplinirea sarcinilor zilnice devine un automatism. Această schimbare de oră vine aproape simultan cu frigul, lumina difuză sau culorile terne.

Întâmpinaţi de toţi aceşti stimuli indivizii devin trişti, lipsiţi de vitalitate sau irascibili.  În plus, se confruntă cu insomnie, cefalee sau vertij, dar şi cu modificarea apetitului. Nu în ultimul rând, persoanele respective dau dovadă de o capacitate mai mică de concentrare”, spune Keren Rosner, psiholog.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre