Într-o lume frământată de zbucium și grabă, un tărâm al liniștii continuă să biruiască vremurile prin rugăciune neîncetată, iar pământul binecuvântat numit Muntele Athos adăpostește una dintre cele mai aspre și înălțătoare taine ale ascezei creștine. Cum primesc mâncare sfinții părinți pustnici de la Muntele Athos. Momentul este tulburător. Video.
Departe de privirile curioase ale oamenilor, crestele prăpăstioase de la Muntele Athos dezvăluie o rânduială tulburătoare prin care marii schivnici suspendați pe stânci primesc pâinea zilnică fără a rupe legământul sfintei tăceri.
Cum primesc mâncare sfinții părinți pustnici de la Muntele Athos. Momentul este tulburător. Video
Muntele Athos este locul cel mai iubit și ocrotit de Preasfânta Fecioară Maria pe acest pământ. Încă din zorii primelor veacuri creștine, Maica Domnului a rânduit ca acest ținut să devină propria ei grădină plină de har, unde monahii se roagă neîncetat pentru întreaga omenire încercată de suferință. Deși la începuturile sale istorice promontoriul adăpostea vechi temple păgâne, mila dumnezeiască a transformat acest ținut într-o veritabilă poartă deschisă spre cer.
Nici o femeie nu are voie să calce pe acest pământ sfânt
O rânduială aspră veghează neîntinată peste aceste locuri sfințite: nicio femeie nu are îngăduința de a călca pe acest pământ, pentru ca mintea călugărilor să rămână curată și adâncită în rugăciune. Fără a vedea vreodată chip femeiesc, monahii din Muntele Athos simt ocrotirea caldă și o văd în chip nevăzut pe însăși Maica Vieții.
Legătura sufletească este atât de puternică, încât părinții transmit din generație în generație minuni nenumărate petrecute de-a lungul veacurilor. În acest spațiu al sfințeniei desăvârșite din Muntele Athos, pustnicii cei mai râvnitori aleg cele mai aspre stânci, în zona Karulia, unde chiliile par prinse de pereții de piatră direct deasupra valurilor înspumate ale mării.
Mâncarea se trimite cu ajutorul unui scripete
Cum sunt hrăniți de credincioși sfinții părinți de la Muntele Athos Sursă foto:
Unul dintre românii credincioși, a ajuns în ajunul sărbătorii de Paște de anul trecut în aceste locuri sfinte și le-a arătat românilor unde trăiesc marii rugători ai lumii, dar și cum primesc aceștia mâncare.
Pelerinul a urcat pe poteci înguste și trepte cioplite direct în piatră, cărând în spate saci grei cu hrană simplă, e vorba de pâinea uscată, pesmeți, apa curată și untdelemn. Pe cărările anevoioase de la Muntele Athos, drumul este o jertfă continuă, asumată din dragoste curată pentru părinții care au ales izolarea desăvârșită.
Cum chiliile pustnicilor se află pe pereți verticali complet inaccesibili piciorului omenesc, proviziile nu pot fi înmânate direct. La marginea prăpastiei amețitoare se află un post tradițional, alcătuit dintr-un cablu aerian de oțel și o coșniță metalică suspendată.
Pelerinii așează cu mare grijă pachetele cu mâncare în interiorul coșului, apoi este acționată o manivelă manuală prevăzută cu tambur și coșul este trimis pe firul metalic peste prăpastie, direct către chilia izolată a schivnicului. Prin această punte aeriană unică din Muntele Athos, darul pământesc străbate prăpastia pentru a susține o viață închinată întru totul cerului.
Sunt 16 chilii ale sfinților pustnici
Odată cu hrana, prin același sistem sunt trimise pomelnice, acatiste și mesaje scrise, iar pustnicii trimit înapoi binecuvântări. Cum se știe dacă părintele pustnic este bine, bolnav sau dacă a trecut la Domnul? Semnul principal este chiar hrana trimisă. Dacă mâncarea trimisă în coș rămâne neatinsă zile la rând și nu este descărcată, se presupune că pustnicul fie este grav bolnav și nu se mai poate ridica la platformă, fie a adormit întru Domnul.
„Am ajuns la coșul unde punem mâncare către părinții pustnici. Se pune într-un coș care este tras de un scripete până ajunge la sfinții părinți. De acolo va fi preluată de cineva și trimisă mai departe, tot pe funie… Dacă mâncare nu e preluată, atunci se bănuiește că unul dintre părinți ori este bolnav, ori a trecut la cele veșnice. În mod normal, sunt 16 chilii”, au povestit credincioșii care le-au adus sfinților pustnici „câteva gustări”.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
