Simona Ionescu / Redactor Șef
Creșteri de taxe, noi contribuții introduse, reduceri în cheltuieli în sectoare privind educația, sănătatea și administrația sunt doar câteva dintre măsurile fiscale pe care le-a pregătit și le-a anunțat acum Guvernul, prin vocea premierului, pentru români.
România se confruntă cu un deficit bugetar foarte mare, care a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, conform datelor Comisiei Europene.
Sub presiunea termenului de 20 iunie 2025, impus de Comisia Europeană pentru prezentarea unui plan de reducere a deficitului, Guvernul a elaborat acest pachet, chiar și cu întârziere, pentru a atinge o țintă de deficit de 7% din PIB în 2025.
Măsurile vizează atât creșterea veniturilor bugetare, cât și reducerea cheltuielilor nesustenabile, în contextul în care România riscă suspendarea fondurilor europene din PNRR și a celor de coeziune dacă nu implementează reforme adecvate.
Premierul Ilie Bolojan atrage atenția că dacă nu aplică acest pachet fiscal care să reducă deficitul, România se duce de râpă, va fi mai rău decât în Grecia, investitorii nu vor mai veni la noi. Spune că ajustarea nu se poate doar pe baza cheltuielilor.
Crește TVA de la 1 august
TVA-ul va crește de la 1 august 2025 de la 19% la 21%, generând venituri suplimentare estimate la 3,6 miliarde de lei.
„Vom reașeza taxa pe valoarea adăugată la două cote. Astăzi avem trei cote, de 5, de 11 și de 19%. Cele două cote la care propunem reașezarea sunt cota de 11% și cota de 21%”, a spus premierul.
Pentru alimente, medicamente, serviciile publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică, TVA-ul va rămâne la 5%. Și în domeniul HORECA se vrea ca TVA-ul să rămână la 5%.
De asemenea, CASS crește contribuția pentru asigurări de sănătate pentru pensionarii cu venituri lunare de peste 3.000 de lei, aplicată doar la suma ce depășește acest prag, din 1 august 2025. Conform exemplului dat de premierul Bolojan, la o pensie de 4.000 de lei se va impozita suma de 1.000 de lei, ceea ce înseamnă 100 de lei pentru CASS.
Vor fi majorate accizele la carburanți, alcool, tutun și băuturi îndulcite tot de la 1 august 2025 cu un procent de 10%. Creșterea accizelor la alcool, țigări, carburanți care vor majora și prețurile lor.
Guvernul a stabit și taxe suplimentare pentru bănci și jocuri de noroc. De asemenea, se instituie un impozit suplimentar de 4% pe cifra de afaceri a băncilor (dublu față de actualul 2%) și crește fiscalitatea asupra jocurilor de noroc (online și slot-machines).
Începând din 2026 crește impozitul pe dividende de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie. Impozitul pe proprietate urmează să fie calculat pe baza valorii de piață, nu a evaluărilor standard, ceea ce va crește semnificativ taxele pentru proprietarii de imobile valoroase.
Se introduce sistemul electronic TollRo pentru vehiculele de transport marfă peste 3,5 tone, iar rovinieta pentru autoturisme crește de la 28 EUR/an la 50 EUR/an.
Salariile din sectorul public și pensiile vor fi înghețate tot anul viitor. Vor primi vouchere de vacanță doar cei cu venituri brute sub 6000 de lei, utilizarea acestora fiind limitată la extra-sezon.
Guvernul a decis ca reduceri să fie și în educație, sănătate și administrație. Indemnizațiile pentru condiții periculoase vor fi reduse de la 1500 la 300 de lei/lună. În Sănătate, medicii și asistentele nu vor avea pierderi la salariu. Acestea se vor produce doar la personalul TESA care primea spor de periculozitate pentru că lucrau la calculator, a precizat Ilie Bolojan.
Bursele de merit și performanță vor fi diminuate în educație, va crește numărul elevilor din clasă, iar încărcătura didactică va crește cu 10%.
Situația se va schimba și în sănătate, astfel încât concediile medicale vor fi compensate diferențiat: 55% pentru primele 7 zile, 65% pentru 8–14 zile și 75% pentru cele peste 15 zile.
Vor fi restructurări și în administrațiile locale și centrale și se vor introduce noi criterii de performanță în alocarea bugetelor.
Guvernul propune reforme structurale pentru a crește eficiența companiilor de stat și a optimiza investițiile publice. Vor fi reduse subvențiile, vor fi restructurate activitățile neprofitabile, va avea loc listarea la bursă a companiilor profitabile și impunerea de dividende mai mari către bugetul de stat.
Aprobarea bugetelor companiilor va fi condiționată de reducerea numărului de șefi și plafonarea indemnizațiilor. Instituții autofinanțate vor fi obligate la raportări trimestriale și aprobări centralizate pentru investiții.
O parte din proiectele finanțate prin împrumuturi PNRR vor fi transferate către granturi, pentru a reduce povara datoriei publice. Programele de investiții Anghel Saligny și Compania Națională de Investiții (CNI) vor fi restructurate, cu accent pe proiecte prioritare.
În urma măsurilor introduse de la 1 august, Guvernul spune că veniturile suplimentare vor crește cu 10,6 miliarde lei (0,56% din PIB), iar 12,75 miliarde de lei, adică 0,67% din PIB vor fi reduse.
Ca urmare a măsurilor introduse de la 1 ianuarie 2026, România va avea venituri suplimentare de 10,9 miliarde lei (0,54% din PIB) și reduceri de cheltuieli de 20,89 miliarde lei (1,03% din PIB). Total (2025–2026): 76,28 miliarde lei (3,75% din PIB).
Într-o conferință de presă programată pentru mâine, joi, 3 iulie, miniștrii vor prezenta în detaliu măsurile ce au fost acceptat și vor fi aplicate.
Prim-ministru Bolojan a anunțat că, la propunerea ministrului de Finanțe, conducerea ANAF a fost schimbată astăzi. În fruntea instituției a fost numit Adrian Nicușor Nica, fost șef al Corpului de Control al prim-ministrului.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
