Pentru vara aceasta însă, veștile nu sunt ceea ce ne-am fi așteptat. Potrivit primelor statistici, se pare că vom avea parte de episoade de secetă.
Temperaturi foarte ridicate și episoade intense de ploaie, dar pe termen scurt. Cam așa se pare că va arăta vara lui 2023. Cel mai îngrijorător, spune meteorologul Roxana Bojariu va fi pentru zona Dobrogei. „Primăvara se anunță în toată Europa mai caldă decât în mod obișnuit, chiar dacă semnalul în precipitații nu este foarte clar.
Și în România se așteaptă o primăvară mai caldă. Din păcate, în România avem multe probleme cu resursa de apă, în zona de est și sud-est, mai ales în Dobrogea, iar în aceste zone avem încă secetă pedologică moderată, extremă și severă”, spune meteorologul Roxana Bojariu.
Se pot confrunta cu probleme și locuitorii din estul Moldovei
Nu doar Dobrogea ar trebui să fie în atenția specialiștilor, susține meteorologul, pentru că au fost probleme și în estul Moldovei. În ceea ce privește restul țării, în ultimele luni a plouat mai mult decât a trebuit.
„Zone cu cea mai puțină ploaie au fost afectate și anul trecut, nu și-au revenit în ultimele luni și pe plan european este o problemă foarte mare pentru partea de sud, în timp ce în România este o problemă pentru est și sud-est”, explică Roxana Bojariu. Cel mai puțin în țară a plouat la Sulina, unde s-au înregistrat sub 160 mm.
2022, al treilea cel mai călduros an din istoria meteorologiei
Potrivit datelor oferite de ANM, anul trecut a fost al treilea cel mai călduros an din istoria măsurilor meteorologice din România, după 2019, 2020, 2015 și 2007. Cea mai friguroasă vară din ultimul deceniu a fost în anul 2018.
Oamenii de știință susțin că în ultima perioadă, omenirea se confruntă cu schimbări mari mai ales în ceea ce privește vara și iarna, în timp ce primăvara și toamna se înregistrează o creștere a temperaturilor. În ianuarie 2023 s-au înregistrat cele mai mari valori din ultimul secol.
„Impactul poate fi dur pentru comunitățile locale”
„Aș atrage atenția și asupra creșterii intensității precipitațiilor, pentru că este un fenomen prezent în majoritatea zonelor continentale. Se va amplifica odată cu amplificarea semnalului încălzirii globale și, în funcție de factorii locali, impactul poate să fie foarte dur pentru comunitățile locale.
Gândiți-vă la zonele din țară unde s-au făcut defrișări și unde creșterea intensității precipitațiilor vine cu cantități mult mai mari, care cad pe timp scurt, local și efectul lor este amplificat, pentru că nu mai au nimic în cale”, a mai spus Roxana Bojariu.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook