Simona Ionescu / Redactor Șef
Mihai Sturzu de la Hi-Q, actual pilot și comandant de aeronavă, dar și fost deputat în Parlamentul României, a rememorat experiența sa din politică într-un mod direct, fără cosmetizări, vorbind despre șocul de sistem pe care l-a trăit în contact cu mecanismele legislative și cu „vechea gardă” parlamentară.
Sturzu a fost deputat în legislatura 2012–2016, ales pe listele PSD în București, într-o perioadă în care scena politică era dominată de alianțe și majorități solide, iar Guvernul era condus de prim-ministrul Victor Ponta, care deținea în același timp și funcția de lider al Partidului Social Democrat.
Contextul politic era unul de putere consolidată, în care PSD controla atât Executivul, cât și o parte semnificativă a Parlamentului. În acest cadru, Sturzu, venit dintr-un domeniu complet diferit – muzica, a intrat în contact direct cu o instituție în care ritmul, limbajul și logica internă erau, după propriile sale cuvinte, greu de descifrat pentru cineva din afară.
Una dintre inițiativele sale legislative importante a fost Legea voluntariatului, adoptată în 2014, un proiect care a reglementat oficial statutul voluntariatului în România și a introdus recunoașterea acestuia ca experiență relevantă profesional.
În podcast, Sturzu descrie însă nu doar procesul legislativ în sine, ci și reacțiile colegilor săi mai experimentați, mulți dintre ei formați într-un alt tip de politică, cu reflexe birocratice și o înțelegere diferită a rolului unei legi.
El a povestit un episod sugestiv, în care un parlamentar din generația mai veche – „din ‘90 parlamentar”, după cum îl descrie – încerca să înțeleagă concret cum funcționează legea voluntariatului și ce „îi iese” inițiatorului.
„Era un domn parlamentar, dar era din ‘90 parlamentar. Și eu aveam legea aia cu voluntariatul. Și zice: bă, Mihăiță, eu nu înțeleg legea asta a ta. Bă, n-ai înțeles. Care e treaba ta? Dai tu certificatele alea? Le printezi tu? Zi și mie că de trei zile citesc legea, nu înțeleg ce-ți iese ție? Și i-am zis: ce să-mi iasă? Ochi!
Și a spus: păi, noi așa facem legi (n.r. în funcție de ce le iese). Nu mă auzeau, vorbeam altă limbă”, a povestit Mihai Sturzu de la Hi-Q.
Sturzu sugerează că, în acel mediu, chiar și conceptele relativ simple, precum recunoașterea voluntariatului, erau interpretate prin filtrul unei mentalități vechi, în care orice mecanism trebuia să aibă un beneficiu administrativ direct pentru inițiatori.
În același context, fostul deputat face referire și la relația sa cu conducerea politică a vremii, inclusiv cu Victor Ponta, care, în calitate de prim-ministru și lider PSD, avea un rol dominant în configurarea agendei politice.
„Cu el mă înțelegeam, dar și cu el mă înțelegeam până când reacția era: gata mă, să voteze Sturzu cum vrea el că el știe mai bine decât noi toți”, a spus acesta, sugerând o combinație de susținere politică și distanțare față de inițiativele mai „atipice” pentru structura clasică a partidului.
Legea voluntariatului, una dintre puținele inițiative cu vizibilitate publică din acel mandat, a rămas însă un reper legislativ important pentru sectorul ONG din România, oferind pentru prima dată o definiție clară și un cadru formal pentru activitatea de voluntariat.
După încheierea mandatului parlamentar, Mihai Sturzu a părăsit politica și a ales un traseu complet diferit, devenind pilot de linie, într-o schimbare de carieră care a atras atenția tocmai prin contrastul radical față de viața politică.
Privind retrospectiv, povestea sa din Parlament rămâne relevantă nu doar ca experiență individuală, ci și ca radiografie a unui sistem în care generațiile, limbajele și modurile de gândire nu se întâlneau întotdeauna ușor, iar uneori, nici măcar nu vorbeau aceeași limbă.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
