Casa care încă miroase a leacuri vechi. Muzeul farmaciei are o poveste uimitoare
Muzeul farmaciei care se estimează că va fi deschis în 2029 spune nu doar istoria unei profesii, ci și istoria unei lumi dispărute, în care medicamentele se preparau la fața locului, iar farmacistul era și chimist, și confident, și om de știință.
Casa Hotăranu de pe strada Vasile Lascăr din București a fost expresia ambiției unui farmacist respectat al Bucureștiului interbelic. Gheorghe Hotăranu a deschis prima sa farmacie pe 9 februarie 1914, într-un spațiu închiriat.
După ani de muncă, a cumpărat imobilul în 1920, iar în 1925 a ridicat clădirea actuală, proiectată de arhitectul Statie Ciortan, în stil neoromânesc, cu intervenția antreprenorului italian Ernesto Mazzolini. A rezultat o construcție cu funcțiuni mixte: farmacie și laborator la nivelurile inferioare și locuință la etajele superioare.
Clădirea nu impresionează doar prin vechime, ci și prin starea excepțională de conservare a interiorului. Înăuntru s-au păstrat aproape intacte mobilierul din lemn de cireș și dotările farmaceutice comandate special la Viena în 1925. E vorba de dulapuri masive, vitrine elegante, sertare etichetate manual, blaturi din marmură de Carrara și cristal inscripționat cu inițialele lui Gheorghe Hotăranu și un distilator unic în România.
Farmacia laborator interbelică cuprinde oficina, adică locul de eliberare a medicamentelor, laboratorul, unde se preparau rețetele magistrale, precum și mezaninul și spațiile de depozitare.

Casa care încă miroase a leacuri vechi. Muzeul farmaciei are o poveste uimitoare. Detalii care vorbesc despre standardul, prestigiul și estetica farmaciei interbelice. În dulapul destinat substanțelor toxice, se simte și astăzi, după 100 de ani, mirosul unor substanțe extrem de puternice păstrate în cantități foarte mici, inclusiv tanin.
Ca o dovadă că trecutul nu este doar expus, ci aproape palpabil. Bucureștiul a mai avut în interbelic și Muzeul Național de Istoria Farmaciei, înființat în 1936, dar acesta s-a pierdut în bombardamentele din aprilie 1944.
Gheorghe Hotăranu, o figură importantă a vremii sale, a aparținut unei generații în care farmacistul prepara medicamentul, nu doar îl vindea. A fost membru al Comisiei Chimico-Farmaceutice a Ministerul Sănătății și Ocrotirilor Sociale, membru al Colegiului General al Farmaciștilor și secretar al Oficiului de Aprovizionare Farmaceutic.
Potrivit surselor, farmacistul a fost veteran al războaielor României din 1913 și 1916-1918, ajungând locotenent-colonel în retragere, și a fost decorat cu Ordinul „Avântul Țării” și Ordinul „Coroana României”.
După 1949, clădirea a fost naționalizată, iar familia Hotăranu a pierdut imobilul. Spațiul de la parter a continuat să funcționeze ca farmacie, fapt care a salvat multe dintre elementele originale. În acest fel, casa a traversat regimul comunist, apoi anii de după 1989, fără să fie golită de memorie și a funcționat până la mijlocul anilor 2010.
Momentul salvării a venit în 2017, când Colegiul Farmaciștilor din București a cumpărat clădirea cu 850.000 de euro, după o licitație. Banii au fost strânși din economiile Colegiului, alimentate din cotizațiile farmaciștilor, iar restaurarea este estimată la cel puțin 2 milioane de euro.
Anii trecuți, Colegiul a intensificat apelurile publice pentru susținerea proiectului, iar imobilul se află în etapa de achiziție publică pentru lucrările necesare. Dacă planul va fi dus la capăt, Bucureștiul va avea în sfârșit un muzeu dedicat istoriei farmaciei, care va arăta cum trăiau, lucrau și vindecau farmaciștii de altădată.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook