Muzeul cofetăriei, comoara ascunsă din Arad. Un singur om a salvat istoria dulce a țării
Muzeul Cofetăriei din Arad nu este doar o clădire cu obiecte prăfuite, ci singurul loc din țară unde timpul a stat în loc pentru a proteja arta secretă a maeștrilor cofetari interbelici. În spatele acestui proiect unicat se află o poveste de viață uluitoare și o colecție salvată, la propriu, de la dispariție.
Istoria acestui spațiu fascinant este scrisă cu sudoare și pasiune de un singur om: Ioan Gui, maestru cofetar arădean, cu peste 40 de ani de experiență în meserie, care a salvat o parte din istoria gastronomică a Aradului. Conform datelor furnizate de CNIPT Arad, muzeul este un omagiu adus profesiei de cofetar, ramură care a consacrat Aradul ca un centru european al eleganței gastronomice.
Inaugurat în 2006, muzeul este situat chiar în casa cofetarului Ioan Gui, în Sânnicolau Mic. Bărbatul a adunat piesele expuse timp de peste 30 de ani și a recuperat de la fier vechi sau a salvat din laboratoarele care urmau să fie demolate multe dintre utilajele care astăzi par piese de artă.

De ce este acest muzeu la Arad și nu în Capitală? Răspunsul stă în tradiția fabuloasă a orașului. În perioada interbelică, breasla cofetarilor din Arad era una dintre cele mai respectate din regiune, nume precum Konizdofler, Suciu sau Malka făceau ravagii cu rețetele lor secrete.
Potrivit Ultima Oră orașul de pe Mureș era o destinație de lux pentru iubitorii de delicatese încă din secolul al XIX-lea. Muzeul păstrează astăzi nu doar utilaje, ci și o parte din sufletul acelor vremuri, prin fotografii, medalii de aur câștigate la concursuri internaționale și diplome de maestru care atestă rigoarea acelei epoci.
Muzeul cofetăriei, comoara ascunsă din Arad. Un singur om a salvat istoria dulce a țării. Muzeul cofetăriei găzduiește câteva sute de piese rare. Vizitatorii care trec pragul casei lui Ioan Gui sunt întâmpinați de o mașinărie manuală de înghețată care pare funcțională și astăzi.
Se spune că, iarna, cofetarii tăiau gheață din râul Mureș și o păstrau în paie în pivnițe adânci, pentru a avea cu ce să răcească sorbeturile în lunile de vară. Din colecție mai fac parte mese de lucruri masive, cu blat de marmură autentică, dar și mașini complicate pentru turnat bomboane și prelucrat marțipanul.
Tot aici, turiștii pot vedea forme de ciocolată și turtă dulce cu detalii artistice, precum și instalații de măcinat macul sau zahărul care funcționează fără curent electric.

Dincolo de unelte, muzeul deține o valoare documentară incalculabilă. Unul dintre cele mai mari secrete ale muzeului este deținut de colecția de cărți de specialitate.
Sursele spun că aici se găsește rețetarul lui Emil Frederic, publicat în 1920, considerat prima carte de rețete pentru prăjituri apărută în limba română, document care rescrie istoria gastronomică locală și care confirmă nivelul incredibil de „sofisticare” al breslei de la acea vreme.
Dacă sunteți pasionați de istorie, de tradiții sau pur și simplu de povești despre oameni care refuză să lase trecutul să moară, acest loc este obligatoriu de văzut. Este singura instituție din țară care vă arată cum luau naștere prăjiturile înainte ca totul să fie industrializat. Unicitatea sa nu vine doar din raritatea obiectelor, ci din emoția pe care Ioan Gui a pus-o în fiecare colț al apartamentului transformat în spațiu muzeal.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook