Simona Ionescu / Redactor Șef
Noua lege ANI schimbă radical regulile, propunând ca declarațiile de avere ale demnitarilor să fie secrete, adică să nu mai fie publice timp de 7 ani. Proiectul legislativ al Agenției Naționale de Integritate modifică în profunzime legislația privind funcțiile publice și aduce una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani: declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor nu ar mai fi accesibile publicului, urmând să fie păstrate în regim confidențial pentru o perioadă de șapte ani.
Inițiativa legislativă este prezentată de autorități ca parte a reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă prevederile sale au generat deja controverse, în special din perspectiva transparenței în exercitarea funcțiilor publice. Potrivit Evenimentul Zilei, proiectul aduce modificări ample atât în privința modului de verificare a averilor demnitarilor, cât și a competențelor Agenției Naționale de Integritate.
Cea mai discutată prevedere a proiectului noii legi ANI vizează eliminarea caracterului public al declarațiilor de avere și de interese. Dacă legea va fi adoptată în forma actuală, aceste documente nu vor mai putea fi consultate de cetățeni, jurnaliști sau organizațiile societății civile, fiind păstrate exclusiv în arhiva ANI, în regim de confidențialitate, pentru o perioadă de șapte ani.
Executivul justifică această modificare prin necesitatea armonizării legislației cu Decizia Curții Constituționale nr. 297/2025, care pune accent pe protecția datelor cu caracter personal și pe respectarea vieții private. Totodată, proiectul redefinește informațiile care vor trebui declarate de persoanele obligate să depună aceste documente.
Proiectul noii legi ANI introduce reguli procedurale mai riguroase pentru inspectorii de integritate în timpul verificărilor. Persoanele evaluate vor trebui informate oficial și invitate să își prezinte punctul de vedere înainte ca inspectorii să finalizeze raportul de evaluare.
Noua procedură stabilește și că orice abatere de la aceste obligații poate conduce la nulitatea absolută a raportului întocmit de ANI, indiferent de concluziile anchetei sau de eventualele nereguli constatate. Practic, respectarea etapelor procedurale devine o condiție esențială pentru validitatea actelor emise de instituție.
Ministerul Justiției susține că modificările pentru noua lege ANI urmăresc atingerea unui echilibru între transparența funcției publice și protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor obligate să depună declarații de avere.
Instituția argumentează că proiectul pentru noua lege ANI ține cont atât de jurisprudența Curții Constituționale, cât și de recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Cu toate acestea, interpretarea este contestată de specialiști în domeniul integrității, care atrag atenția că recomandările OCDE promovează un nivel ridicat de transparență în cazul înalților demnitari și al persoanelor cu putere de decizie, tocmai pentru a facilita controlul public și jurnalistic.
Proiectul pentru noua lege ANI introduce reguli mai stricte privind sesizările adresate Agenției Naționale de Integritate. Sesizările anonime sau cele care nu conțin suficiente date de identificare ale autorului vor putea fi clasate fără declanșarea unei investigații, indiferent de gravitatea faptelor semnalate.
Totuși, legea păstrează posibilitatea ca ANI să se autosesizeze atunci când informațiile primite indică existența unor posibile încălcări ale legislației și sunt susținute de suficiente elemente care justifică o verificare.
Pe lângă modificările privind controlul averilor, proiectul consolidează și rolul instituției în mai multe domenii.
ANI va primi atribuții explicite în administrarea sistemului PREVENT, utilizat pentru prevenirea conflictelor de interese în achizițiile publice. În situația în care sistemul identifică incompatibilități sau legături între persoane implicate într-o procedură de achiziție, Agenția va putea emite avertismente de integritate, iar autoritățile contractante vor avea obligația să elimine situațiile de conflict înainte de semnarea contractelor.
Totodată, proiectul întărește mecanismele de protecție pentru avertizorii de integritate din instituțiile publice. ANI va putea interveni în cazurile în care aceștia sunt concediați, retrogradați, discriminați sau supuși altor forme de represalii după raportarea unor nereguli și va putea aplica sancțiuni instituțiilor care încalcă aceste obligații.
Noua lege ANI propune și clarificarea regimului incompatibilităților pentru persoanele care reprezintă statul în conducerea întreprinderilor publice. Sunt definite mai precis funcțiile care nu vor mai putea fi exercitate simultan, în încercarea de a elimina interpretările diferite ale legislației actuale.
În același timp, proiectul introduce restricții mai clare privind ocuparea unor funcții în mediul privat după încetarea mandatului public. Astfel, foști miniștri, secretari de stat sau conducători ai unor agenții publice nu vor putea ocupa imediat poziții de conducere, consultanță sau lobby în companii care activează în domeniile pe care le-au coordonat în timpul mandatului.
Ministerul Justiției precizează că toate modificările vor produce efecte doar pentru viitor. Proiectul include dispoziții tranzitorii care stabilesc expres că investigațiile și procedurile aflate deja în desfășurare la Agenția Națională de Integritate vor continua potrivit legislației în vigoare la momentul începerii acestora.
Dacă proiectul noii legi ANI va fi adoptat de Parlament în forma actuală, România va avea un nou cadru legislativ privind integritatea în funcțiile publice, unul care schimbă radical raportul dintre protecția datelor personale și transparența exercitării demnităților publice. Tocmai această schimbare transformă noua Lege ANI într-una dintre cele mai controversate reforme instituționale ale anului.
Foto: ANI
Citește și: Politicienii vor putea de acum să își ascundă averile de ochii românilor. Decizia CCR aruncă în aer totul
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
