Oamenii de știință au finalizat cea mai mare cameră digitală din lume. Cântărește jumătate din greutatea unui elefant african

Potrivit www.space.com, Cea mai mare cameră digitală din lume, spun oamenii de știință, este de mărimea unei mașini compacte, jumătate din greutatea unui elegant de tufiș african, mascul. Această minune a tehnologiei produce imagini atât de mari încât ar fi nevoie pentru a le proiecta de 378 de televizoare 4 K ultra-high definition într-o rețea.

„Cel mai mare film din toate timpurile și cea mai informativă hartă a cerului nopții asamblată vreodată”

Imaginea de câmp larg a LSST va încerca să rezolve misterele care persistă în jurul energiei întunecate, forța care reprezintă aproximativ 70% din conținutul de materie-energie al universului nostru și care determină accelerarea expansiunii cosmosului. LSST va investiga, de asemenea, materia întunecată, substanța misterioasă care reprezintă aproximativ 85% din toate lucrurile din cosmos, în ciuda faptului că este invizibilă pentru noi.

Dar va răspunde și la alte întrebări astronomice pe măsură ce va crea ceea ce Željko Ivezić, directorul de construcție al Observatorului Rubin, descrie ca fiind „cel mai mare film din toate timpurile și cea mai informativă hartă a cerului nopții asamblată vreodată”.

„Sondajul LSST ne va permite să vedem miliarde de galaxii, aproximativ 17 miliarde de stele din propria noastră galaxie”

„Datele colectate de camera LSST și de Rubin vor fi cu adevărat revoluționare. Vor permite realizarea unor studii cu adevărat incisive asupra expansiunii universului și a energiei întunecate. Sondajul LSST ne va permite să vedem miliarde de galaxii, aproximativ 17 miliarde de stele din propria noastră galaxie, Calea Lactee, și milioane de obiecte din sistemul solar.

Nu ne vom uita la obiecte individuale. Ne vom uita la tot ceea ce este disponibil pe cerul nopții din locația noastră din vârful muntelui din Chile. (…) Imaginile sale sunt atât de detaliate încât ar putea rezolva o minge de golf de la aproximativ 15 mile distanță, acoperind în același timp o fâșie de cer de șapte ori mai largă decât luna plină”, a declarat pentru Space.com Aaron Roodman, profesor la SLAC și director adjunct al Observatorului Rubin și șef de program al camerei.

Oamenii de știință vor monitoriza Universul cu precizie

Unul dintre principalele avantaje ale studiului LSST va fi faptul că va examina în mod repetat aceeași porțiune a cerului, „la nesfârșit”. Acest lucru le va permite oamenilor de știință să monitorizeze cu precizie orice schimbări care au loc în acea regiune pe parcursul a 10 ani. Acest lucru înseamnă că se va urmări cum evenimentele tranzitorii, cum ar fi supernovele, se luminează și se estompează, observând curburile luminii care provin din surse îndepărtate, cauzate de gravitația materiei care trece (care include materia întunecată).

Și urmărind expansiunea țesăturii spațiului pe măsură ce împinge galaxiile îndepărtate. Aceste galaxii vor aluneca din ce în ce mai repede, de fapt, datorită influenței energiei întunecate. „Acesta este principalul meu interes în Rubin și în studiul LSST, studierea expansiunii universului și a energiei întunecate. Energia întunecată este doar numele nostru pentru un fenomen pe care nu îl înțelegem pe deplin, dar datele pe care le avem acum nu sunt la fel de precise ca ceea ce vom putea afla de la Rubin”, a mai spus Roodman.

Camera va fi transportată pe vârful de 2713 metri al Cerro Pachón din Anzi

Înainte ca această minune a tehnologiei să poată ajuta oamenii de știință să se joace de-a detectivul pentru a investiga energia întunecată și alte mistere cosmice, trebuie însă să fie transportată de la SLAC din Menlo Park, California, până la vârful de 2713 metri (8.900 de picioare) al Cerro Pachón din Anzi. Odată ajuns acolo, va fi ridicat în vârful telescopului Simonyi Survey Telescope în cursul acestui an. Nu doar dimensiunea camerei LSST face ca această operațiune de transport să fie dificilă.

Transportul este o provocare

Camera este remarcabil de delicată, planul său focal fiind alcătuit din 201 senzori CCD individuali concepuți la comandă. Aceștia au o planeitate de 5 microni, cu o variație a planeității care nu depășește a zecea parte din lățimea unui fir de păr uman.

Pentru comparație, o foaie de hârtie are o grosime cuprinsă între 50 și 100 de microni, potrivit lui Roodman. Spațiul dintre acești senzori are o lățime de aproximativ o jumătate de milimetr. Ceea ce înseamnă că împiedicarea coliziunii lor a fost o provocare majoră în timpul fabricării și rămâne o provocare în timpul transportului.