Ozana Barabancea povestește cum a presimțit toată familia moartea mamei sale. Dar cum își învață fiica să se poarte cu bărbații
Ozana Barabancea, cunoscută pentru carisma sa, a vorbit cu sinceritate despre lecțiile învățate din propriul divorț și despre eforturile sale de a-și ghida fiica spre relații sănătoase, bazate pe respect reciproc.
Totodată, Ozana Barabancea a rememorat momentele dureroase din jurul morții mamei sale, povestind cum au presimțit tragedia toți membrii familiei.

Ozana Barabancea recunoaște că atitudinea sa a contribuit la destrămarea căsniciei, lipsa de respect și validare față de partener fiind greșeli majore pe care acum le regretă. Convinsă că educația timpurie joacă un rol esențial, ea se străduiește acum să-și pregătească fiica pentru viitoarele relații.
Accentul cade pe ideea că respectul este fundamentul oricărei legături durabile, mai important chiar decât iubirea declarată. Ozana subliniază necesitatea ca mamele să-și învețe fiicele să cultive acest respect, evitând capcanele pe care ea însăși le-a întâlnit din cauza unei educații incomplete, cauzate de lipsa mamei.
„Dacă aș fi avut o mamă care să mă învețe cum să abordez situația, cum să mă port cu soțul meu, poate altfel ar fi stat lucrurile. Pe vremuri exista un ghid al soției. În 1930… noi acum râdem, dar femeie trebuie educată de mică, de mama ei, cum să se poarte cu bărbatul de lângă ea în primul rând având la bază respectful față de el.
Pentru că dacă tu îl respecți pe bărbatul de lângă tine, și el te va respecta. Eu am făcut niște greșeli față de Sorin, nu mai contează, că nu mai dezgropăm morții. Dar acum, privind în spate, mi-an dat seama că am greșit în atitudinea mea, poate de multe ori l-am și jignit.
Un bărbat are nevoie de validare, nu doar noi, trebuie să fie încurajat, eu nu cred în iubire atât de mult, cât cred în respect. Nu există iubire, dacă nu are la bază respectul. Iar mamele din ziua de astăzi trebuie să-și învețe fetele să-și respecte bărbatul. Și mamele de băieți să facă la fel…
Eu nu am avut o mamă care să mă supervizeze, până să ajung la măritiș trebuia să știu niște lucruri, dar am sărit niște etape. De asta stau lângă fi-mea, nu o bat la cap, dar am încercat să-i fac educația de mică să aibă valori, contează foarte mult”, a spus aceasta.

Adolescența artistei a fost marcată de o atitudine rebelă, care a dus la exmatricularea sa de la școală. Crescută într-un mediu plin de afecțiune și susținere constantă din partea familiei,
Ozana Barabancea s-a lăsat pradă succesului timpuriu, neglijând studiul. Intervenția părinților, care au pledat pentru o a doua șansă, a salvat situația, dar experiența a rămas o lecție despre echilibrul dintre talent și umilință.
„Mama mi-a cumpărat de mică un pian cu coadă, m-a încurajat, chiar și atunci când m-au dat ăia afară de la școală. S-au dus cu sărut mâna și s-au rugat să-mi mai dea o șansă că sunt fată talentată.
Eram brânză bună în burduf de câine, nu mai studiam, mă luaseră fițele, eu sunt bun, eu nu am nevoie de studio, eu sunt bună, nu am nevoie să studies și m-au dat afară. Eram încrezută, un copil iubit, îngrijit, sfătuit, ținut în puf de bunica, de tata, mama, vărul meu, sora mea și eram îmfumurată, mi se urcase la cap.
Fără a minimiza materialul clientului, pentru că eram un soi bun și acum sunt la fel, nealterată. Iubirea lor m-a ajutat enorm, de asta și căderea a fost drastică”, a mai spus vedeta.
Un capitol deosebit de emoționant din confesiunile sale se referă la pierderea mamei, survenită la doar 48 de ani. Ozana Barabancea a aflat târziu despre boala gravă a femeii și a făcut tot posibilul să-i aducă alinare în ultimele zile.
Moartea a venit brusc, la ora 10:20, un moment pe care întreaga familie l-a simțit intuitiv, ca și cum ar fi presimțit inevitabilul. Artista mărturisește că acel prag de 48 de ani a devenit o obsesie personal și-i mulțumește lui Dumnezeu că a depășit-l, ajungând la 56 de ani.
„O ridicam din pat… în camera ei stă Gloria și în același mobilier… o duceam pe balcon, o machiam, o aranjam, o dichiseam, încerca să-i ridic moralul, făceam masaj la mîini, la picioare, o alintam, încercam să-i scot un zîmbet. Nu arăta cât de rău îi era.
Eu nu am fost la ea când s-a întâmplat, eram la Constanța, iar sora mea tocmai terminase admiterea la facultatea, ea a terminat matematica la Universitate. Eu eram în drum spre gară să o iau pe Mihaela care era în tren, mătușa mea, Ortansa, sora mamei, Dumnezeu să o odihnească era în gară, iar tata plecase de la mama.
Toată lumea s-a uitat la ceas la ora 10.20. Atunci, mama a murit. Iar eu am aflat abia târrziu, seara, câmd toată familia din Constanța ne-am îndreptat spre București, iar eu credeam că meergeam la spital. Șocul mare a fost când am coborât din taxi și mi-a zis Mihaela că mama nu mai este. Atunci s-a dărâmat cerul.
Avea 48 de ani. Zic mulțumesc că am 56 de ani și am trait mai mult decât mama. Toată viața m-am gândit la pragul ăsta de 48 de ani”, s-a destăinuit cântăreața. Această tragedie a influențat profund modul în care Ozana Barabancea își crește copiii, ținându-i aproape pentru a compensa absența mamei sale.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook