Simona Ionescu / Redactor Șef
Europa Centrală și de Est se confruntă cu primul val de frig autentic al toamnei, un șoc termic care transformă octombrie într-o adevărată lună de iarnă.
Nici România nu va scăpa, maximele se vor situa sub 12 grade Celsius, cu minime la 0 grade sau mai jos în depresiuni, iar la munte va ninge abundent. Dar frigul nu vine singur: cererea explozivă de energie crește prețurile la gaze și electricitate, iar facturile vor goli buzunarele românilor.
Valul puternic de frig este cauzat de un vortex polar masiv, un blocaj atmosferic deasupra nordului Europei care deviază mase de aer rece dinspre Rusia spre vest și sud, potrivit informațiilor oferite de ANM și Severe Weather.
De joi până sâmbătă, scăderea temperaturii va fi bruscă și accentuată, cu valori mai mic cu 8-12 grade decât mediile climatologice, iar în unele regiuni diferența va fi chiar de 15 grade Celsius.
Cele mai afectate țări vor fi Germania, Austria, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Croația, Slovenia și țările balcanice, unde minimele vor coborî sub zero grade. De asemenea, în Alpii sau masivele din Bosnia și Muntenegru, temperaturile vor scădea până la –6 grade C, iar la peste 2.500 m altitudine se așteaptă chiar 10 grade C.
Ca urmare a diferențelor mari de presiune dintre Mediterana și Balcani vor apărea vânturile de tip Bora, care vor intensifica și mai mult senzația de frig, cu rafale de peste 120 km/h pe coasta Adriaticii și în sudul Italiei.
România intră în forță în acest episod, odată cu 1 octombrie, când maximele nu vor mai trece de 8-12 grade C în majoritatea regiunilor, iar minimele vor coborî la 0 grade C sau sub acest prag în zonele depresionare.
La munte, ninsorile vor fi abundente, mai ales în Carpații Orientali și Meridionali, iar în Balcanii de vest zăpada poate ajunge la 50 cm. Precipitațiile mixte, ploi, lapoviță și ninsoare vor domina pe creste, iar vântul puternic va amplifica disconfortul, făcând ca senzația termică să fie cu 5-7°C mai scăzută decât afișează termometrele.
Dar frigul lovește și în portofelele românilor. Răcirea bruscă a crescut cererea de gaze și electricitate, ducând la scumpiri.
Luni, România a înregistrat un preț mediu zilnic al energiei electrice de 142 euro/MWh, al doilea cel mai ridicat din UE după Ungaria (145 euro/MWh). Pe piața pentru ziua următoare a Bursei Române de Mărfuri (BRM), valoarea a atins 720 lei/MWh, reflectând presiunea consumului intern amplificată de vremea rea.
La gaze, situația e la fel de complicată: prețul mediu zilnic pentru livrarea de luni a urcat la 176,3 lei/MWh, față de 148,2 lei/MWh pe 20 septembrie, cu volume tranzacționate de aproape 65 GWh, peste un sfert din producția internă zilnică de 246 GWh.
Ultima dată când s-a atins un nivel similar a fost pe 25 august (179 lei/MWh), iar pentru prima oară în ultimele luni, prețul spot intern (34,6 euro/MWh) a depășit reperul regional austriac CEGH (34,5 euro/MWh). România a importat 12,5 milioane mc de gaze prin Bulgaria, din care 3,3 milioane mc au rămas pe piața internă.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
