Războiul dintre familia lui Adi Bărar de la Cargo și colegii artistului a atins apogeul. S-a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție
Adi Bărar de la Cargo a murit în 2021, iar la cinci ani după dispariția lui, disputa pentru numele formației a adus o decizie favorabilă moștenitoarelor sale. Băieții din trupă au fost obligați la cheltuieli de judecată, dar verdictul final încă nu s-a dat.
Moartea lui Adi Bărar, fondatorul trupei Cargo, a lăsat în urmă nu doar un gol în rock-ul românesc, ci și un litigiu privind identitatea formației. Artistul a murit în martie 2021, în urma infectării cu COVID-19. Ulterior, văduva și fiica sa au ajuns în instanță, în conflict cu Adrian Igrișan, Octavian Pilan și Alin Achim, trei membri ai formației. În centrul dosarului s-a aflat marca „Cargo”, înregistrată în 2004 pe numele lui Adi Bărar.
Cei trei muzicieni au cerut anularea mărcii, susținând că denumirea nu putea fi considerată exclusiv proprietatea fondatorului. Argumentul lor a fost că trupa devenise deja cunoscută prin activitatea colectivă: avea albume, concerte și un public consolidat, iar notorietatea numelui fusese construită prin contribuția tuturor membrilor.
Reclamanții au arătat că înregistrarea din 2004 ar fi fost făcută fără acordul lor și fără explicații privind efectele pe care le-ar putea produce ulterior asupra folosirii numelui. În perioada în care fondatorul a fost în viață, susțin ei, nu au existat tensiuni legate de marcă. Formația a cântat sub denumirea Cargo, iar existența înregistrării nu le-a limitat activitatea.
Conflictul s-a amplificat însă după deces, când familia lui Adi Bărar de la Cargo le-ar fi cerut muzicienilor să nu mai utilizeze numele formației. Din perspectiva acestora, situația putea duce la excluderea lor din proiectul în care activaseră timp de decenii. Cererea de anulare a mărcii a pus, astfel, în discuție nu doar un drept de proprietate industrială, ci și continuitatea artistică a trupei.

Războiul dintre familia lui Adi Bărar de la Cargo și colegii artistului a atins apogeul. S-a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție. Văduva și fiica artistului au susținut că Adi Bărar de la Cargo a înființat formația în 1985 și a ales denumirea înainte ca cei trei reclamanți să devină membri.
De asemenea, moștenitoarele susțin că membrii activi și foștii membri ai grupului au fost colaboratori selectați și coordonați în cadrul proiectului muzical conceput de fondator. Acestea au invocat și faptul că, timp de 17 ani, între 2004 și 2021, marca a fost folosită fără ca vreun membru să o conteste.
Judecătorii au analizat dacă Adi Bărar a înregistrat marca în 2004 cu intenția de a-și păcăli sau elimina colegii. La decizia acestora a contat și faptul că muzicienii au utilizat numele formației ani la rând fără să fie împiedicați, precum și împrejurarea că fondatorul a creat trupa și a ales denumirea. Ca urmare, Curtea de Apel București a respins cererea de anulare formulată de cei trei muzicieni.
În consecință, marca „Cargo” a rămas în patrimoniul familiei lui Adi Bărar. Hotărârea a adus și o obligație financiară: reclamanții trebuie să achite 12.027 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, după ce fuseseră obligați la 11.699 de lei în primă instanță, în total aproximativ 4700 de euro. Rockerii au declarat recurs, iar cauza urmează să fie judecată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Interesant de citit: Veste șoc: Adi Bărar, fondatorul trupei Cargo este internat în spital. E grav
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook