La aproape 10 metri sub fosta reședință a familiei Ceaușescu există un spațiu despre care s-a vorbit în șoaptă decenii întregi. Buncărul antiatomic din Casa Ceaușescu a fost construit pentru momentul în care conducătorii României ar fi trebuit să dispară sub pământ, în cazul unui atac nuclear, chimic sau al unui bombardament. Astăzi, doar o parte din mister poate fi văzută.
Casa Ceaușescu, cunoscută în perioada comunistă drept Palatul Primăverii, a fost reședința privată a familiei între 1965 și 1989. Sub clădire se află însă o altă lume: un buncăr. Mai exact, adăpost secret, construit în subsol și protejat de uși metalice masive, beton și sisteme speciale de ventilație.
Intrarea era ascunsă în casă
Accesul către buncăr nu arăta ca intrarea într-o instalație militară. Era mascat de o ușă capitonată, aparent banală. În spatele ei se afla o ușă metalică masivă, închisă ermetic. Coborârea se făcea pe 17 trepte de marmură albă, un detaliu aproape neverosimil pentru un adăpost antiatomic. Pereții erau finisați în tonuri de bej, iar un cordon roșu ținea loc de balustradă. Soții Ceaușescu care trăiau într-un lux greu d eimaginat în epoccă, au vrut confort și opulență inclusiv pentru momentele în care ar fi fost în pericol.
Buncărul se afla la aproximativ 10 metri sub pământ, la al doilea nivel al subsolului. Deasupra încăperii exista o masă importantă de beton, iar accesul era protejat de uși metalice foarte groase.
Aer filtrat pentru un război nuclear
Adăpostul avea sisteme speciale de ventilație, amplasate în partea superioară a pereților, concepute pentru filtrarea aerului.
Era o dotare esențială pentru un asemenea spațiu. În cazul unui atac nuclear sau chimic, supraviețuirea nu depindea doar de grosimea betonului, ci și de posibilitatea de a respira fără ca aerul contaminat să pătrundă în încăpere.
Masa de lemn masiv din mijlocul buncărului
În loc să arate precum un adăpost militar auster, încăperea păstrează un decor surprinzător de elegant.
În centru se află o masă mare din lemn masiv, înconjurată de opt jilțuri sculptate. În jurul ei au fost păstrate diverse obiecte primite cadou de familia Ceaușescu, între care un strung de mare precizie fabricat în Bulgaria, un tablou realizat din coarne de cerb și un corn de vânătoare. Într-o altă parte a încăperii se aflau o canapea, o măsuță și încă două jilțuri.
Cât de mare era și cât timp putea fi folosit?
Camera accesibilă astăzi tururilor ghidate este descrisă în surse secundare ca având aproximativ 24 – 25 de metri pătrați. Unele relatări susțin că întregul complex ar fi fost mai mare și că putea asigura refugierea familiei pentru aproximativ șase luni, existând inițial și dormitoare și băi.
La fel de celebră este afirmația că buncărul ar fi fost proiectat să reziste la două explozii nucleare consecutive.
Tunelul secret care ducea spre un alt buncăr
Adevăratul mister începe în spatele unei zone zidite. În buncăr există un pasaj despre care ghizii au relatat că ar fi fost blocat cu cărămizi și acoperit ulterior cu faianță. În timp, deteriorarea zidăriei a scos la iveală conturul a ceea ce pare să fi fost un coridor.
Casa Ceaușescu este astăzi muzeu. Vizitatorii plătesc minim 85 de lei pentru a o vedea Foto: Casa Ceaușescu
Foști angajați ai familiei Ceaușescu au povestit că acel pasaj ar fi dus către un al doilea buncăr, mai mare, iar de acolo ar fi existat un tunel către zona lacului Floreasca.
Mai mult, una dintre povești spune că tunelul ar fi fost zidit în grabă în decembrie 1989, pentru ca Nicolae Ceaușescu să nu se poată refugia acolo în timpul prăbușirii regimului comunist.
S-a ascuns vreodată Ceaușescu acolo?
Nu există dovezi publice solide că Nicolae și Elena Ceaușescu au folosit efectiv buncărul din Casa Ceaușescu.
Povestea este cu atât mai interesantă cu cât, în decembrie 1989, dictatorul avea într-adevăr nevoie de un adăpost și de o cale de evacuare. Relatările despre fuga sa din 22 decembrie fac însă referire și la buncărul de comandă de sub Comitetul Central, care era un alt complex subteran.
Un loc construit pentru cea mai neagră zi
Poate că acesta este cel mai puternic paradox al buncărului de sub Palatul Primăverii. Deasupra lui se afla una dintre cele mai luxoase reședințe private din România comunistă. Sub podele, la câțiva metri în adâncime, exista însă un spațiu gândit pentru momentul în care lumea de la suprafață ar fi încetat să mai fie sigură.
Uși metalice, beton, aer filtrat, un posibil sistem de tuneluri și un coridor zidit în grabă în ultimele zile ale regimului. Iar întrebarea care a rămas după 1989 este poate cea mai fascinantă dintre toate: ce se află dincolo de zidul pe care nimeni nu l-a mai deschis?
Luxul din Casa Ceaușescu: aur, cinematograf privat și piscină cu valuri
Palatul Primăverii (cunoscut oficial sub numele de Casa Ceaușescu) este fosta reședință privată în care dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a locuit alături de soția sa, Elena, și copiii lor (Nicu, Zoia și Valentin) timp de un sfert de secol, între 1965 și 1989. Clădirea se află chiar pe Bulevardul Primăverii nr. 50 din București și a fost transformată într-un muzeu fascinant, deschis publicului din primăvara anului 2016.
Reședința familiei Ceaușescu avea 174 de spații, fiecare amenajat pentru confortul și privilegiile familiei conducătoare. În interior, elementele aurii atrag imediat atenția.
Unul dintre cele mai neobișnuite obiecte era o tablă de șah electronică Phantom, primită cadou de la Mihail Gorbaciov. Iar pentru divertisment exista un cinematograf privat cu 20 de locuri, echipat cu sistem audio-video Philips și cameră proprie de proiecție.
Baie de aur, grădină de iarnă și sute de pantofi
La primul etaj se afla apartamentul de zi al Elenei Ceaușescu, decorat în stil Ludovic al XIV-lea, precum și dormitorul comun al soților. În apropiere se găsea celebra baie cu elemente din aur, mozaic decorativ și mobilier destinat inclusiv îngrijirii personale.
Reședința avea și o grădină de iarnă, cu luminator retractabil, două fântâni arteziene și încălzire cu infraroșu. În zona garderobei se păstrau hainele familiei, blănuri și peste 200 de perechi de pantofi din piele ale Elenei Ceaușescu.
Baia cu obiecte poleite cu aur de 7 karate a fost imaginea care i-a șocat cel mai tare pe români în decembrie 1989 Foto: Casa Ceaușescu
Luxul continua în zona de spa și salon terapeutic. Piscina a fost construită în aproximativ doi ani și decorată cu peste un milion de mici piese de mozaic. Avea aproximativ trei metri adâncime, era încălzită și iluminată, iar într-o instalație specială exista chiar un dispozitiv pentru producerea valurilor, despre care se spune că încă funcționează.
Casa Ceaușescu rămâne astfel una dintre cele mai puternice imagini ale prăpastiei dintre viața familiei conducătoare și cea a românilor obișnuiți în ultimii ani ai comunismului.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
