Simona Ionescu / Redactor Șef

Regele Mihai i-a închis ușa în nas prințului Paul și a spus și de ce. Mărturisiri memorabile

Regele Mihai i-a închis ușa în nas prințului Paul și a spus și de ce. Mărturisiri memorabile
El susține că face parte din Familia Regală, dar regele Mihai nu l-a recunoscut niciodată. Iată care a fost motivul.

Paul de Lambrino nu a fost niciodată înghițit de Familia Regală, care nu i-a recunoscut niciodată titulatura.

Regele Mihai i-a închis ușa în nas prințului Paul și a spus și de ce. Mărturisiri memorabile

Paul de România a început cunoscut de români mai ales pentru relația cu fostul președinte al României, Traian Băsescu, care i-a creștinat copilul, pe Carol Ferdinand. Dar viața prințului nu e nici pe departe atât de frumoasă cât ar fi vrut el să se creadă. În plus, în decembrie 2020 a fost condamnat la trei ani și patru de închisoare, pentru cumpărare de influență și complicitate în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa.

Cum a reușit Mircea Grigore Carol Lambrino să demonstreze că e fiul lui Carol al II-lea

Paul este nepotul biologic al regelui Carol al II-lea al României, fiul lui Mircea Grigore Carol Lambrino și al primei sale soții, Hélène Henriette Naravitzine. Dar ca să se ajungă aici, Paul s-a judecat ani mulți cu regele Mihai I, pentru ca tatăl său fie admis în rândurile Casei Regale.

Grigore Carol a fost fratele vitreg al regelui Mihai I, regele Carol al II-lea căsătorindu-se în secret în 1918 cu Ioana Valentina Lambrino, cunoscută ca Zizi Lambrino. Căsătoria nu a fost niciodată recunoscută de Casa Regală, dar a fost acceptată de Biserica Ortodoxă. Ulterior, regele Carol al II-lea a fost soțul principesei Elena a Greciei şi Danemarcei, ce a devenit ulterior Regina Mamă Elena.

Regele Mihai a spus de ce nu a vrut să-l recunoască pe Paul

Carol Mircea a trimis o cerere Tribunalului din Lisabona în 1955 în care cerea să fie recunoscut ca fiu legitim al Regelui Carol al II-lea. Tribunalul din Lisabona a dat ok-ul, iar pe 1 aprilie 1999, după zeci de ani de judecată și Curtea de Apel București l-a recunoscut pe Lambrino ca succesor al Familiei Regale.

Dar regele Mihai nu i-a acceptat titulatura de principe și sintagma „de România”. ”În statutul familiei domnitoare este stipulat în mod clar faptul că niciun membru al Familiei Regale nu are dreptul de a se căsători fără permisiunea Regelui. La acea vreme, bunicul meu, Regele Ferdinand, era şeful familiei.

El nu şi-a dat consimţământul pentru căsătoria dintre tatăl meu şi Zizi Lambrino. Conform legilor române, această căsătorie era, deci, nulă şi neavenită. V-am spus adineauri că anularea căsătoriei a fost făcută ”sub presiune politică”… Ca să fiu sincer, în ce mă priveşte, nu cred deloc că lucrurile au stat aşa.

„Tatăl meu se plictisise de Zizi și nu ținea la copil”

Adevărul este că tatăl meu se plictisise de-acum de Zizi Lambrino şi că nu ţinea la copil. Zizi Lambrino a trăit după aceea la Paris, cred, unde statul român îi plătea o pensie. A murit în 1953. (…) Dacă ei ar fost oameni simpli, liniştiţi, de ce nu? Eu consider, însă, că s-au comportat rău.

După moartea tatălui meu, ei au solicitat printr-un tribunal francez dreptul a purta numele nostru, drept care le-a fost recunoscut. Or, nici un tribunal străin nu poate să îşi aroge astfel de prerogative, care aparţin în exclusivitate Ministerului Regal. Membrii familiei Lambrino nu s-au oprit aici, adăugându-şi la numele lor titlul de principi ai României, ceea ce este culmea.

„Persoana care astăzi se prezintă sub numele prinţul Paul de Hohenzollern-România nu este decât… domnul Lambrino”

Nu ”devii” prinţ sau prinţesă a României, te ”naşti”. Aşa ceva nu se poate face oricum. Susţin în continuare că persoana care astăzi se prezintă sub numele prinţul Paul de Hohenzollern-România nu este decât… domnul Lambrino (…) După părerea mea, el nu constituie o ameninţare serioasă. Atât timp cât ne lasă în pace, vom proceda la fel în ceea ce îl priveşte”, a declarat cu ani în urmă, Regele Mihai.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre