Regizorul Mihai Constantinescu a murit la vârsta de 93 de ani, lăsând în urmă o carieră impresionantă în cinematografia românească și generații de studenți pe care i-a format. Dincolo de filmele sale, regizorul a purtat până la sfârșitul vieții povara unei dezvăluiri care i-a provocat cea mai mare deziluzie.
Regizorul Mihai Constantinescu a murit la 93 de ani. Marea deziluzie pe care nu a uitat-o niciodată. Cinematografia românească este în doliu după moartea regizorului și scenaristului Mihai Constantinescu, unul dintre cineaștii care au contribuit la dezvoltarea filmului românesc și au format generații întregi de studenți. Regizorul s-a stins din viață la vârsta de 93 de ani, iar vestea tristă a fost făcută publică de regizorul Laurențiu Damian.
Anunțul a fost urmat de numeroase mesaje de condoleanțe din partea colegilor de breaslă, foștilor studenți și admiratorilor filmului românesc, care și-au exprimat regretul pentru dispariția celui care a semnat filme apreciate și a fost profesor universitar la Academia de Teatru și Film.
Regizorul Mihai Constantinescu a murit la 93 de ani. Marea deziluzie pe care nu a uitat-o niciodată
Regizorul Laurențiu Damian, cel care a dat vestea tristă, i-a adus un ultim omagiu printr-un mesaj emoționant, în care a făcut trimitere la câteva dintre cele mai cunoscute creații ale sale.
„Singurătatea florilor, Un oaspete la cină, Despre o anume fericire… sunt filmele lui. Mihai a plecat să-și privească florile iar ele să nu mai fie atât de singure! Este acum într-o grădină ca cea imaginată de un mare scriitor în Acești îngeri triști!”, a scris regizorul.
Regizorul Mihai Constantinescu a murit la 93 de ani, a anunțat colegul său de breaslă, regizorul Laurențiu Damian. Foto: Cinemagia
În doar câteva ore, secțiunea de comentarii s-a umplut de mesaje de rămas-bun și amintiri despre omul și profesorul Mihai Constantinescu.
O carieră dedicată filmului și formării noilor generații
Regizorul Mihai Constantinescu a murit la 93 de ani. Marea deziluzie pe care nu a uitat-o niciodată. Născut la 20 august 1932, la Băile Govora, în județul Vâlcea, Mihai Constantinescu a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, promoția 1956.
După terminarea studiilor, și-a început activitatea la Studioul București, unde a lucrat ca asistent de regie și regizor secund alături de nume importante ale cinematografiei românești, precum Ion Popescu-Gopo, Francisc Munteanu și Andrei Blaier. Timp de opt ani a fost regizor secund la filmele realizate de Blaier, înainte de a-și construi propriul drum în cinematografie.
A colaborat cu Televiziunea Română, a realizat filme de comandă apropiate de genul documentar și numeroase emisiuni pentru copii. Debutul în lungmetrajul de ficțiune a venit în 1973, odată cu „Despre o anume fericire”, film care avea să deschidă seria producțiilor semnate de el.
Printre cele mai cunoscute titluri din filmografia sa se numără „Tată de duminică”, „Singurătatea florilor”, „Eroii nu au vârstă”, „Un oaspete la cină” și documentarele reunite sub titlul „Mari actori români”.
În paralel cu activitatea de regizor, Mihai Constantinescu a fost profesor universitar la Academia de Teatru și Film, unde a pregătit sute de studenți care aveau să își construiască propriile cariere în cinematografie.
A fost arestat de două ori în timpul regimului comunist
Viața lui Mihai Constantinescu nu a fost lipsită de momente dramatice. În anii ’50, regizorul a fost arestat de două ori, în 1953 și apoi în 1956, după ce făcuse remarci critice la adresa regimului comunist. Prima arestare a venit în urma unor comentarii considerate incomode de autorități, iar cea de-a doua s-a produs în contextul Revoluției din Ungaria, când numeroase persoane considerate incomode au fost ridicate preventiv.
Deși nu a petrecut perioade foarte lungi în detenție, experiențele din acei ani aveau să îl marcheze profund. După eliberare, a rămas sub supravegherea Securității, convins că cineva din cercul apropiat transmite informații despre el.
Descoperirea care i-a provocat cea mai mare deziluzie
După căderea regimului comunist, Mihai Constantinescu a vrut să afle cine se afla în spatele notelor informative care îl vizau. A solicitat acces la propriul dosar de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), fără să bănuiască faptul că răspunsul îi va schimba definitiv imaginea despre unul dintre cei mai apropiați oameni din viața sa.
Potrivit documentelor consultate la CNSAS, persoana care ar fi furnizat informații despre el fostei Securități era chiar regizorul Andrei Blaier, omul pe care îl considera cel mai bun prieten.
Cei doi aveau o relație apropiată de zeci de ani. Făcuseră armata împreună, își începuseră cariera unul lângă celălalt și erau nelipsiți din viața familiilor lor. Soția lui Mihai Constantinescu povestea, într-un interviu acordat în urmă cu mai mulți ani, că Andrei Blaier le trecea frecvent pragul casei și că mergeau împreună în vacanțe.
Tocmai de aceea, concluziile din dosarul CNSAS au reprezentat, pentru regizor, una dintre cele mai dureroase lovituri.
Regizorul Mihai Constantinescu a murit dezamăgit că prietenul său bun, Andrei Blaier, l-a trădat la Securitate Foto: Libertatea
La momentul respectiv, Mihai Constantinescu declara public că intenționează să îl acționeze în instanță pe fostul său prieten, susținând că informațiile furnizate de acesta i-au afectat viața și au contribuit la problemele pe care le-a avut în timpul regimului comunist.
În același context, CNSAS a susținut într-o acțiune înaintată Curții de Apel București că Andrei Blaier colaborase cu fosta Securitate. Regizorul nu a comentat public acuzațiile. A decedat în 2011, la vârsta de 78 de ani.
Ultimii ani, petrecuți departe de lumina reflectoarelor
Regizorul Mihai Constantinescu a murit la 93 de ani. Marea deziluzie pe care nu a uitat-o niciodată. În ultimii ani ai vieții, Mihai Constantinescu s-a retras la Bughea de Jos, în județul Argeș, unde a ales liniștea, după o carieră de aproape șapte decenii dedicată cinematografiei și învățământului.
În urma sa rămân filme care au făcut parte din istoria cinematografiei românești, sute de studenți pe care i-a îndrumat de-a lungul anilor și amintirea unui om care a traversat unele dintre cele mai dificile perioade ale istoriei recente.
Dispariția sa înseamnă pierderea unui nume important al filmului românesc, iar povestea vieții sale va rămâne legată nu doar de cariera din spatele camerei de filmat, ci și de marea deziluzie pe care a purtat-o cu el până la sfârșitul vieții: convingerea că fusese trădat chiar de omul pe care îl considera, ani la rând, cel mai bun prieten.
Cinemaraton, televiziunea filmului românesc, a anunțat că îl omagiază pe regizorul Mihai Constantinescu duminică 19 iulie începând cu ora 12.40.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
