O operațiune de spionaj cu misiuni primite de la distanță, ținte militare și imagini transmise prin mesaje criptate, s-a derulat luni întregi în România. În centrul anchetei se află spionul rus arestat la București, despre care anchetatorii spun că a fotografiat obiective strategice pentru o rețea coordonată din umbră.
O operațiune care pare desprinsă dintr-un film de spionaj s-a derulat luni întregi în România, sub ochii serviciilor de informații. Un cetățean rus de 40 de ani a fotografiat baze militare, tehnică de luptă și deplasări de personal, după ce ar fi primit instrucțiuni de la un intermediar prin servicii de mesagerie criptată.
Spionul rus arestat la București ar fi avut inclusiv misiunea de a obține imagini cu aeronave cargo ucrainene Antonov, iar SRI vorbește despre o metodă folosită de rețele de sabotori coordonate de Rusia în mai multe state europene.
SRI l-a urmărit pe Kuțenko încă din luna februarie
Ivan Kuțenko a intrat în atenția Serviciului Român de Informații încă din februarie 2026. Timp de mai multe luni, activitatea sa a fost urmărită în cadrul unei investigații în care au fost implicate SRI, DIICOT, structuri ale Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale, precum și servicii partenere externe.
Potrivit procurorilor DIICOT, între februarie și iulie 2026, cetățeanul rus ar fi identificat și supravegheat obiective militare și ar fi colectat informații despre tehnica forțelor armate române și aliate. Ar fi realizat și transmis fotografii cu baze militare românești și multinaționale din București, Ilfov, Cluj, Constanța și Călărași.
Nu era, potrivit anchetatorilor, o activitate desfășurată după propria sa inițiativă. DIICOT susține că bărbatul acționa sub coordonarea directă a unei persoane cu care comunica prin servicii online de mesagerie criptată.
Spionul rus arestat și misiunile primite de la distanță
În lumea spionajului, informația este rareori obținută fără un scop precis. O fotografie poate părea banală pentru cel care o face, dar poate avea o cu totul altă valoare pentru cel care a cerut-o.
În cazul lui Ivan Kuțenko, anchetatorii susțin că obiectivele erau clare. Erau urmărite baze militare, tehnică militară și deplasări de personal și echipamente.
SRI precizează că printre obiectivele pentru care cetățeanul rus era instruit să realizeze materiale foto-video se aflau inclusiv aeronave cargo ucrainene Antonov, în perioada prezenței acestora pe teritoriul României.
Ivan Kuțenko a fost arestat preventiv pentru 30 de zile Foto: Captură video
Asta înseamnă că misiunile nu vizau doar locuri fixe, ci și obiective care puteau apărea pentru o perioadă limitată într-un anumit loc. Pentru cineva care urmărește astfel de informații, momentul și poziția unei aeronave pot fi la fel de importante precum existența unei baze militare.
SRI spune că datele obținute indică un tipar similar celui folosit în alte state europene de rețele de sabotori coordonate de entități din Federația Rusă. În România, astfel de operațiuni au fost dejucate și în anii trecuți, 2024, respectiv 2025.
Derularea acestor acțiuni ale spionului rus arată că noile metode tehnologice, cum ar fi spionarea prin drone sau sateliți, nu sunt atât de eficiente ca forța umană.
Persoanele vulnerabile, oamenii din umbra operațiunii
Conform SRI, Federația Rusă continuă să folosească persoane din categorii vulnerabile pentru astfel de activități ilegale. Astfel, metoda aparent folosită de spionul rus arestat era simplă: o persoană aflată într-o situație dificilă, „vulnerabilă” poate fi mai ușor convinsă să facă un serviciu pentru bani sau pentru un anumit beneficiu.
Poate fi vorba despre cineva care are nevoie urgentă de bani, despre o persoană fără o situație stabilă (oameni ai străzii, cerșetori) sau despre un tânăr dispus să accepte o sarcină contra unei sume de bani. Într-o asemenea schemă, cel care face fotografia poate să nu cunoască importanța reală a obiectivului și nici destinația informației pe care o transmite.
SRI nu spune însă public, în acest moment, câte astfel de persoane ar fi fost implicate în cazul lui Kuțenko, cum erau folosite și nici dacă vreuna dintre ele a fost identificată sau reținută.
Un spion care nu seamănă cu imaginea clasică a agentului clandestin
Există și un detaliu aparte în cazul lui Ivan Kuțenko, spionul rus arestat. Privindu-i imaginile apărute după reținere, bărbatul nu seamănă tocmai cu profilul banal pe care l-ar presupune meseria de agent clandestin.
Ivan Kuțenko are mai degrabă aer de star de cinema decât de spion clasic, care trece neobservat Foto: Captură video
În spionaj, discreția începe adesea chiar de la înfățișare. Un agent care trebuie să se deplaseze fără să fie remarcat este, în mod ideal, un om care se pierde în mulțime. Nu trebuie să fie memorabil, nu trebuie să atragă priviri și, mai ales, nu trebuie să rămână în memoria celor care l-au întâlnit.
Kuțenko are însă un aspect care îl face ușor de remarcat. Este un bărbat cu o prezență puternică, cu aerul unui personaj de cinema, mai degrabă decât al unui om pe lângă care ai putea trece fără să-l observi.
Este, într-un fel, partea aproape cinematografică a acestui dosar. În locul agentului cenușiu și greu de descris, apare un bărbat care ar putea trece, la prima vedere, drept un personaj dintr-un film de spionaj.
De la București la Constanța și Cluj
Activitatea atribuită lui Kuțenko s-ar fi întins pe mai multe zone ale țării. Procurorii spun că fotografiile și informațiile colectate vizau baze militare românești și multinaționale din județele Cluj, Constanța, Călărași, Ilfov și din București.
În acest context, rolul intermediarului devine una dintre întrebările importante ale anchetei. Cine stabilea obiectivele? Cine transmitea instrucțiunile? Cui ajungeau imaginile și informațiile strânse în România?
Din datele făcute publice până acum se știe că Ivan Kuțenko ținea legătura cu o persoană prin servicii criptate și că aceasta îi transmitea instrucțiuni. Identitatea intermediarului nu a fost făcută publică.
SRI susține că acțiunile desfășurate împreună cu autoritățile române și partenerii externi au dus la prevenirea unei operațiuni de sabotaj pe teritoriul național.
30 de zile de arest pentru Ivan Kuțenko
Pe 8 septembrie, procurorii DIICOT l-au reținut pe cetățeanul rus, iar Curtea de Apel București a dispus aseară (luni, 8 septembrie) arestarea sa preventivă pentru 30 de zile. El este cercetat pentru tentativă la acte de diversiune.
Dosarul este încă în desfășurare, iar informațiile publice reprezintă doar partea care poate fi făcută cunoscută în acest moment. În astfel de anchete, o mare parte dintre probe rămân confidențiale, în special atunci când sunt implicate servicii de informații și operațiuni clandestine.
Cert este că autoritățile române susțin că au descoperit un mecanism în care informațiile militare erau căutate metodic, fotografiate și transmise mai departe, iar în spatele celui aflat în teren exista cel puțin un intermediar.
Eliza Gavrilescu s-a alăturat echipei editoriale Rețete şi Vedete în 2024, aducând cu ea peste un deceniu de experiență în presă. A colaborat și cu site-urile evz.ro și infoactual.ro. De-a lungul carierei, Eliza s-a remarcat prin modul echilibrat în care abordează subiectele, dar și prin seriozitatea și respectul față de public. Profesionalismul și atenția ei pentru corectitudinea informației se regăsesc constant în materialele pe care le semnează.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
