BOR marchează, în anul 2026, un moment de referință prin celebrarea pentru prima dată a Soborului Sfintelor Femei Românce, o nouă sărbătoare introdusă recent în calendarul ortodox. Decizia a fost luată de Sfântul Sinod în ședința din 27 martie 2025. Premieră în calendarul ortodox: nouă sărbătoare dedicată Sfintelor Femei Românce. Se cinstește în duminica a treia după Paște.
Sărbătoare nouă în calendarul ortodox, BOR va celebra pentru prima dată Soborul Sfintelor Femei Românce. Această sărbătoare este fixată în Duminica a treia după Paște, zi care coincide cu pomenirea tradițională a Sfintelor Femei Mironosițe.
Alegerea nu este întâmplătoare, deoarece noua sărbătoare se dorește a fi o continuare firească a modelului oferit de mironosițe, primele vestitoare ale Învierii lui Hristos. Astfel, această sărbătoare capătă o dublă semnificație liturgică și simbolică, consolidând rolul femeii în tradiția creștină.
Mesajul patriarhului Daniel
În mesajul transmis cu ocazia acestei sărbători, patriarhul Daniel a subliniat importanța spirituală a sfintelor femei românce.
Potrivit acestuia, femeile sfinte „prin viețuirea lor virtuoasă și prin curajul lor s-au făcut următoare Sfintelor Femei Mironosițe, mărturisind, prin rugăciune, cuvânt și faptă, pe Hristos Cel înviat”. Această sărbătoare devine astfel un prilej de reflecție asupra modelelor autentice de credință și jertfelnicie.
Patriarhul Daniel a evidențiat și diversitatea acestor modele de sfințenie, arătând că această sărbătoare nu este dedicată unui singur tip de vocație, ci unei întregi pleiade de femei: mucenițe, monahii, mame, soții, doamne sau femei simple din popor. Prin această sărbătoare, Biserica aduce în prim-plan vieți trăite în smerenie, credință și sacrificiu, indiferent de statutul social.
Premieră în calendarul ortodox: nouă sărbătoare dedicată Sfintelor Femei Românce. Se cinstește în duminica a treia după Paște
Icoana Soborului Sfintelor Femei Românce, icoana oficială a anului comemorativ 2026 Sursă foto: Lumina
Introducerea acestei sărbători vine în contextul unui amplu proces de canonizare. În anul precedent, Sfântul Sinod a decis canonizarea a 16 femei românce cu viață sfântă, iar proclamarea solemnă a avut loc la 6 februarie 2026, la Catedrala Patriarhală.
Printre sfintele recent canonizate din Arhiepiscopia Bucureștilor se numără Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești și Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea. În anul 2026, moaștele unora dintre aceste sfinte au fost deshumate, fapt care întărește importanța acestei sărbători în viața liturgică și spirituală.
De asemenea, această sărbătoare se înscrie într-un cadru mai larg, întrucât Sfântul Sinod a declarat anul 2026 drept Anul comemorativ al femeilor cu viață sfântă. În acest context, sărbătoarea capătă o dimensiune națională, fiind susținută de evenimente liturgice, culturale și pastorale dedicate rolului femeii în Biserică.
Icoana Soborului Sfintelor Femei Românce, desemnată icoana oficială a anului comemorativ
Un element simbolic important este desemnarea icoanei Soborului Sfintelor Femei Românce drept icoana oficială a anului comemorativ. Aceasta reprezintă patru categorii distincte: mucenițe, monahii, femei din popor și doamne sau principese, subliniind universalitatea mesajului său.
Prin instituirea acestei sărbători, Biserica Ortodoxă Română introduce un nou reper în calendarul său, oferind credincioșilor un moment de recunoștință și reflecție. Este o sărbătoare care nu doar comemorează trecutul, ci inspiră prezentul și viitorul, punând în lumină modele autentice de viață creștină.
Maria Brâncoveanu, neclintită în credință
Constantin Brâncoveanu, doamna Maria și copiii lor Sursă foto: wikipedia
Printre femeile sfinte care sunt cinstite cu evlavie se află și soția domnitorului Constantin Brâncoveanu, doamna Maria, una dintre figurile feminine importante ale epocii brâncovenești.
Sursele istorice și bisericești o prezintă ca provenind dintr-o familie boierească, nepoată a lui Antonie Vodă din Popești, și căsătorită cu Constantin Brâncoveanu în 1674. A avut 11 copii și a fost implicată în administrarea moșiilor și a averii familiei domnitoare, rol rar consemnat atât de clar pentru o „doamnă” în documentele vremii.
Împreună cu domnitorul, doamna Maria a ctitorit și restaurat lăcașuri de cult, a susținut tipăriturile și școlile legate de mănăstiri și a ajutat așezămintele ortodoxe.
Doamna Maria Brâncoveanu a adus în taină moaștele soțului său în București
Premieră în calendarul ortodox: nouă sărbătoare dedicată Sfintelor Femei Românce. Se cinstește în duminica a treia după Paște.
Un reper esențial al biografiei acesteia rămâne anul 1714, când a avut loc distrugerea lui Constantin Brâncoveanu, arestarea familiei și martiriul domnitorului și al celor patru fii la Constantinopol.
Sursele bisericești subliniază că Maria Brâncoveanu a rămas „neclintită în credință” în timpul detenției și al exilului și consemnează că, după întoarcerea în țară, a depus eforturi pentru cinstirea memoriei soțului, inclusiv aducerea în taină a rămășițelor acestuia la Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din București în 1720.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
