Simona Ionescu / Redactor Șef
Schimbarea orei a devenit e cea mai lungă glumă din istoria omenirii. Se întâmplă și anul acesta, în weekend. În prezent, ora de vară se aplică în fiecare an, în ultima duminică din martie (ora 03:00 devine 04:00). Urmează apoi reversul, în ultima duminică din octombrie (ora 04:00 devine 03:00).
Concret, în fiecare primăvară, inclusiv în România, ceasurile sunt date înainte cu o oră, iar noaptea devine brusc mai scurtă. Este un gest aparent banal, dar în spatele lui se află o istorie surprinzătoare, care începe nu cu o decizie serioasă, ci cu o glumă.
Totul pornește în anul 1784, când Benjamin Franklin – unul din Fondatorii Statelor Unite ale Americii, diplomat, om de știință, inventator, filosof, profesor și om politic, aflat la Paris, publică un eseu satiric în care ironizează obiceiul oamenilor de a dormi până târziu. Textul său, apărut într-un ziar francez, nu propunea oficial schimbarea orei, ci sugera, în mod ironic, că parizienii ar putea economisi cantități uriașe de lumânări dacă s-ar trezi mai devreme pentru a profita de lumina naturală care se face simțită mai repede odată cu începutul anotimpului cald.
Franklin merge chiar mai departe în registrul umoristic și propune măsuri absurde: taxe pe obloane, raționalizarea lumânărilor sau chiar trezirea populației cu salve de tun la răsăritul soarelui. Departe de a fi o propunere practică, textul era o critică fină a risipei și a obiceiurilor sociale. Cu toate acestea, ideea de bază din glumă – folosirea mai eficientă a luminii zilei – avea să prindă rădăcini.
Aproape un secol mai târziu, conceptul a fost reluat într-o formă serioasă. Pornind de la ideea lui benjamin Franklin, în timpul Primului Război Mondial, mai multe state europene au introdus oficial schimbarea orei pentru a economisi combustibil și energie electrică.
Prin mutarea ceasului înainte primăvara, oamenii puteau beneficia de mai multă lumină naturală seara, reducând nevoia de iluminat artificial. Germania a fost printre primele țări care au aplicat sistemul, iar modelul a fost rapid preluat și de alte state.
Deși scopul era practic, schimbarea orei nu a fost primită cu entuziasm de toată lumea. Fermierii, de exemplu, s-au opus vehement. Ritmul agriculturii este dictat de soare, nu de ceas, iar modificarea artificială a orei crea dificultăți în organizarea muncii. În timp, dezbaterea s-a extins și în alte domenii. Criticii au susținut că beneficiile economice sunt limitate, iar efectele asupra sănătății – reale.
Schimbarea orei nu afectează doar programul zilnic, ci și ritmul biologic. Trecerea la ora de vară, în special, este asociată cu oboseală, dificultăți de concentrare și chiar o scădere temporară a productivității.
Specialiștii explică acest fenomen prin dereglarea ritmului circadian, acel „ceas intern” care reglează somnul și starea de veghe. Adaptarea nu este instantanee și poate dura câteva zile.
În contextul actual, eficiența acestei măsuri este din ce în ce mai des pusă sub semnul întrebării. Tehnologia modernă și noile obiceiuri de consum au redus semnificativ impactul economisirii de energie.
Din acest motiv, tot mai multe țări analizează posibilitatea renunțării la schimbarea sezonieră a orei sau adoptarea unui sistem permanent. Dezbaterea privind renunțarea la schimbarea orei de vară în Europa nu este deloc nouă, dar a devenit cu adevărat serioasă în ultimul deceniu.
Primele discuții consistente la nivelul Uniunii Europene au apărut în jurul anilor 2017–2018, când tot mai multe studii și opinii publice au început să pună sub semnul întrebării utilitatea sistemului. Argumentele principale vizau impactul asupra sănătății (somn perturbat, oboseală) și beneficiile tot mai reduse în ceea ce privește economia de energie.
Momentul decisiv a venit în 2018, când Comisia Europeană a lansat o consultare publică la care au participat milioane de cetățeni europeni. Rezultatul a fost clar: o majoritate covârșitoare s-a pronunțat pentru eliminarea schimbării sezoniere a orei.
În 2019, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la schimbarea orei. Propunerea prevedea ca fiecare stat membru să decidă dacă rămâne permanent la ora de vară sau la ora de iarnă, iar schimbările să intre în vigoare începând cu 2021.
Cu toate acestea, procesul s-a blocat. Statele membre nu au reușit să ajungă la un consens, în special din cauza temerilor legate de diferențele de fus orar și de impactul asupra transporturilor, economiei și coordonării între țări. Pandemia de COVID-19 a contribuit și ea la amânarea deciziei.
În prezent, nu există o decizie finală aplicată.
Foto: Pixabay
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
