Sfântul Gheorghe, celebrat anual pe 23 aprilie, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox, marcând un moment religios profund și plin de superstiții. 23 aprilie, Sfântul Gheorghe, tradiții puțin cunoscute care aduc noroc și sănătate. Ce pățesc cei care împrumută bani sau obiecte.
Sfântul Gheorghe, unul dintre cei mai iubiți sfinți, este asociat, dincolo de imaginea bine cunoscută a mucenicului care învinge balaurul, cu începutul verii pastorale și cu o serie de obiceiuri vechi, unele dintre ele aproape uitate astăzi.
În noaptea dinaintea sărbătorii, se deschid cerurile, iar spiritele bune și cele rele umblă singure
În tradiția satului românesc, Sfântul Gheorghe era considerat protectorul naturii și al animalelor. În multe zone, oamenii credeau că în noaptea dinainte de Sfântul Gheorghe se deschid cerurile, iar spiritele bune și rele umblă libere.
Din acest motiv, gospodarii iau măsuri de protecție, punând ramuri verzi de fag, stejar sau salcie la porți, ferestre și grajduri. Aceste ramuri aveau rolul de a alunga duhurile rele și de a aduce prosperitate în gospodărie.
Urzicile puse la poartă de Sfântul Gheorghe alungă farmecele
Un obicei mai puțin cunoscut al acestei sărbători este „împodobirea stâlpilor casei” cu plante verzi, în special în sudul și estul țării. Acest gest simbolizează renașterea naturii și protecția divină asupra locuinței. De asemenea, în unele sate, oamenii puneau urzici la porți sau în curți, crezând că acestea țin la distanță vrăjile și farmecele.
Noaptea de 23 aprilie este considerată una magică, în care vrăjitoarele și strigoii ar avea puteri sporite. Pentru a se apăra, oamenii evitau să doarmă în aer liber și aprindeau focuri ritualice.
În anumite regiuni, tinerii vegheau toată noaptea, păzind animalele și cântând, într-un amestec de teamă și sărbătoare. Astfel, Sfântul Gheorghe devine nu doar o figură religioasă, ci și un simbol al luptei dintre bine și rău.
23 aprilie, Sfântul Gheorghe, tradiții puțin cunoscute care aduc noroc și sănătate. Ce pățesc cei care împrumută bani sau obiecte
Sfântul Gheorghe, momentul când se deschid cerurile Sursă foto: www.independent.co.uk
Un alt obicei rar întâlnit astăzi de Sfântul Gheorghe este scăldatul în ape curgătoare înainte de răsărit. Se credea că această practică aduce sănătate și curăță trupul și sufletul. În unele zone montane, oamenii se spălau cu rouă, considerată binecuvântată în această zi. Roua de Sfântul Gheorghe era adunată și folosită chiar și pentru vindecarea unor boli sau pentru sporirea frumuseții.
Pentru păstori, sfântul marca începutul anului pastoral. Turmele erau scoase pentru prima dată la pășunat, iar acest moment era însoțit de ritualuri speciale. Se făceau focuri peste care animalele erau trecute simbolic, pentru a fi ferite de boli. În același timp, laptele muls în această zi era considerat deosebit de valoros și avea rol protector.
Cine împrumură lucruri sau bani de Sfântul Gheorghe își pierde norocul
23 aprilie, Sfântul Gheorghe, tradiții puțin cunoscute care aduc noroc și sănătate. Ce pățesc cei care împrumută bani sau obiecte. Un alt aspect interesant legat de sărbătoare este legat de credințele meteorologice. Se spunea că dacă în ziua de 23 aprilie este rouă multă, anul va fi roditor, iar dacă plouă, vara va fi bogată în recolte.
Astfel, Sfântul era privit ca un reper important pentru agricultură. În unele zone din Transilvania, exista obiceiul ca oamenii să nu dea nimic din casă în ziua de Sfântul Gheorghe, pentru a nu-și pierde norocul.
De asemenea, nu este bine să fie împrumutați bani sau obiecte, pentru că veți da prosperitatea altcuiva. Un ritual mai puțin cunoscut este legat de protecția animalelor împotriva „luatului manei”, o credință conform căreia laptele vacilor putea fi „furat” prin practici magice. Pentru a preveni acest lucru, gospodarii ungeau ușile grajdurilor cu usturoi sau făceau semne protectoare cu cărbune.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
