Simona Ionescu / Redactor Șef

Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul, copilul pe care Mântuitorul l-a luat în brațe

Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul, copilul pe care Mântuitorul l-a luat în brațe
Sărbătoarea de pe 20 decembrie, cunoscută în popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inătoarea, este închinată Sfântului Ignaţie al Antiohiei. A fost copilul pe care Mântuitorul l-a luat în brațe.

Ignatie a fost copilul pe care Mântuitorul l-a luat în brațe când a spus: „Lăsați copiii și nu-i opriți să vină la Mine, că a unora ca aceștia este împărăția cerurilor”. Ziua când se taie porcii.

Sfântul Mucenic Ignatie Teoforul, copilul purtat de Dumnezeu

Sărbătoarea de pe 20 decembrie, cunoscută în popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inătoarea, este închinată Sfântului Ignaţie al Antiohiei.

Denumirea de Ignat vine de la Sfântul Ignatie Teoforul, episcop de Antiohia și martir al Bisericii care este unul din cei mai de seamă părinți apostolici. Sfântul Ignatie a fost contemporan cu Iisus Hristos.

Potrivit legendei, Sfântul Ignatie Teoforul ar fi fost acel copil pe care l-a luat Domnul în braţe când le-a zis apostolilor:”De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum copiii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. Şi cine va primi un prunc ca acesta în numele meu, pe mine mă va primi“.

A fost ucenicul Sfântului Ioan Evanghelistul şi pentru credinţa sa a fost uns episcop în Antiohia Siriei. Pentru că nu a lepădat credința în Hristos, a fost aruncat în arenă și sfâșiat de lei, în jurul anului 110, în timpul domniei împăratului Traian.

O parte dintre moaștele sale se află la trei lăcașuri de cult românești: la Galați, la Tismana și la Schitul Darvari din București. Peste această sărbătoare creștină s-a suprapus un cult precreștin, despre care specialiștii spun că este dedicat sacrificiului, belșugului și focului.

Tradiții și obiceiuri de Ignat

În religia vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinitățiii întunericului care slăbea Soarele în cea mai scurtă zi a anului, Solstițiul de iarnă. Pentru a veni în ajutorul Soarelui oamenii sacrificau porci și-l hrăneau spre întărire cu carne. După aceea ziua începea să crească și Crăciunul devenea o sărbătoare a luminii și a vieții.

În zilele noastre tăierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece participă de obicei toți membrii ei, fiecăruia putându-i-se da ceva util de făcut. Bărbații se ocupă de treaba cea mai plină de simboluri, care implică înjunghiatul propriu-zis și pârlitul porcului cu paie strânse de peste an.

Se obisnuiește ca, după ce este gata de pârlit, să se pună un țol peste porc și să se suie pe el cei mici și să se veselească ca să fie mâncat porcul cu poftă. Tot atunci se ia bășica porcului și se pun grăunțe în ea după care se pune la uscat.

Se zice că după câtă gălăgie face bășica, atâta veselie și bucurie în casă va fi. Femeia de obicei se ocupă de împărțirea cărnii pe categorii după ce bărbatul face semnul crucii din cuțit pe fruntea animalului, zice Doamne ajută să-l mâncăm sănătoși și termină de tranșat porcul.

Igantul la români

În tradițiile păgâne, de Ignat se tăiau animale, de preferință porci sau găini. Treptat, porcul, simbol al norocului, belșugului și fertilității, a devenit emblema sărbătorii.

  • Porcii se taie dimineața, în multe zone, animalul este stropit cu apă sfințită și așezat cu capul spre Răsărit.
  • În alte zone, tradițiile cer ca înainte de a începe sacrificiul, porcul să fie însemnat cu o tăietură în formă de cruce pe frunte şi pe spate, zicându-se: În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin!
  • Cele mai căutate bucăți din porcul sacrificat sunt capul și picioarele, folosite la piftii. Pe vremuri, despre acest preparat se spunea că asigură sporul și sănătatea, atât a oamenilor, cât și a animalelor din gospodărie. Se împărțea chiar și ca pomană pentru cei morți
  • În toată agitația, cei mai fericiţi sunt copiii, căci este obiceiul în multe locuri ca ei să fie urcaţi pe porcul pârlit şi curăţat, pentru a fi voioşi tot anul.
  • Pe vremuri, copiii se băteau pe bășica porcului, din care încropeau o minge.
  • În unele gospodării, copiii sunt însemnaţi pe frunte cu sângele animalului, în semnul crucii, pentru a fi feriţi de boli de-a lungul anului următor.
  • Când vii cu porcul tăiat în casă, trebuie adusă mai întâi căpățâna cu râtul înainte, pentru a avea parte de noroc.
  • Poți să lucrezi în ziua de Ignat doar dacă înfăptuiești un sacrificiu prin tăiatul porcului.
  • Dacă vezi sânge în ziua de Ignat ești ferit de boli.
  • În ziua de Ignat nu se lucrează.
  • La tăierea porcului nu trebuie să participe oameni miloși, pentru că bucatele nu vor mai fi bune.

Tradiții de Ignat despre vreme

Când tai porcul de Ignat, înainte de Crăciun, trebuie să-i verifici splina. Grosimea acestui organ prevestește cât de grea va fi iarna care vine. Când splina este groasă, de la un capăt la altul, iarna va fi grea de la început până la sfârșit.

Dacă ea este groasă doar în anumite părți, iarna va fi doar la început sau la sfârșit mai grea. Dacă splina e mai umflată la mijloc, așa și iarna o să fie mai grea la mijloc.

Tot în zona rurală există și obiceiul ca primăvara să fie semănat porumbul în aceeași zi din săptămână în care a picat Ignatul, iar dacă se aruncă în locul respectiv și semințe de dovleac, rodul va fi bogat. Sursa: ziarullumina.ro.


Se întâmplă o dată în viață. Fenomen rar pe cer

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre