25 de ani de la Șocul global: atacul avioanelor asupra Americii din 11 septembrie 2001

La 25 de ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, imaginile acelei zile au rămas în memoria colectivă. Dar dincolo de tragedia celor aproape 3.000 de oameni uciși, 9/11 a declanșat transformări care continuă să se simtă și astăzi: războaie, noi legi, securitate aeroportuară radical schimbată, extinderea supravegherii, reorganizarea administrației americane, litigii internaționale, probleme medicale pentru sute de mii de persoane și o nouă arhitectură a luptei împotriva terorismului.

11 septembrie 2001: ziua în care America s-a oprit

În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, 19 teroriști ai al-Qaeda au preluat controlul asupra a patru avioane comerciale americane. Primul avion a lovit New Yorkul la ora 8:46. Al doilea, mai puțin de 20 de minute mai târziu. Al treilea a lovit Pentagonul. Al patrulea nu și-a mai atins ținta.

La ora 8:46, American Airlines Flight 11, care efectua cursa Boston–Los Angeles, a intrat în Turnul de Nord al World Trade Center. Primele imagini au fost privite de mulți drept consecința unui posibil accident aviatic. Câteva minute mai târziu, însă, avea să devină evident că lumea asistă la un atac fără precedent.

La ora 9:03, United Airlines Flight 175 a lovit Turnul de Sud. De această dată, nu mai exista nicio îndoială: Statele Unite erau ținta unui atac coordonat. În acel moment, președintele George W. Bush se afla la o școală din Sarasota, Florida. La scurt timp, avea să primească informația că un al doilea avion lovise World Trade Center.

La ora 9:37, American Airlines Flight 77, care zbura de la Washington către Los Angeles, s-a prăbușit în Pentagon, sediul Departamentului Apărării al Statelor Unite. Cinci minute mai târziu, autoritățile americane au ordonat oprirea tuturor zborurilor civile din Statele Unite. Avioanele aflate deja în aer au primit ordin să aterizeze, iar cursele internaționale care se îndreptau către SUA au fost redirecționate către alte țări. America își închidea spațiul aerian.

9:59: Turnul de Sud se prăbușește, momentul care a făcut istorie în media

La ora 9:59, una dintre cele mai puternice imagini ale secolului XXI avea să fie transmisă în direct la televiziunile din întreaga lume. Turnul de Sud al World Trade Center, clădire de 110 etaje, s-a prăbușit la aproximativ 56 de minute după ce fusese lovit de avion. O construcție care părea imposibil de distrus s-a transformat într-un nor uriaș de praf și moloz.

Patru minute mai târziu, la 10:03, United Airlines Flight 93 s-a prăbușit într-un câmp din apropierea localității Shanksville, Pennsylvania. Avionul se îndrepta către Washington. Pasagerii aflaseră, prin telefoanele date familiilor, ce se întâmplase la New York și Pentagon. Mai mulți dintre ei au încercat să preia controlul aeronavei, iar Flight 93 nu a ajuns niciodată la ținta sa.

La ora 10:28, Turnul de Nord s-a prăbușit, la aproximativ 102 minute după ce fusese lovit de primul avion. Lower Manhattanul a fost transformat într-o zonă de dezastru.

2.977 de victime și o operațiune uriașă de salvare

În atacurile de la 11 septembrie 2001 au murit 2.977 de persoane, fără a-i include pe cei 19 teroriști. Dintre victime, 2.753 au murit la New York, 184 au murit la Pentagon și la bordul avionului care l-a lovit, 40 au murit la bordul Flight 93.

În World Trade Center se aflau, în momentul atacurilor, aproximativ 16.400 -18.000 de oameni. Marea majoritate a reușit să evacueze înainte de prăbușirea turnurilor. Imediat după atacuri, pompieri, polițiști, paramedici și voluntari au intrat în zona dezastrului. Operațiunile de căutare și salvare aveau să continue în condiții extrem de dificile. În spatele imaginilor cu fumul care acoperea Manhattanul începea o altă poveste: cea a oamenilor care urmau să trăiască ani sau decenii cu consecințele atacului.

America după 11 septembrie: primele zile care au schimbat lumea

Atacurile au paralizat Statele Unite și au declanșat una dintre cele mai profunde transformări din istoria recentă a țării. Pe 12 septembrie, NATO a invocat pentru prima dată în istoria organizației principiul Articolului 5, potrivit căruia un atac împotriva unui membru poate fi considerat un atac împotriva tuturor. Tot pe 12 septembrie, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 1368, condamnând atacurile și cerând aducerea în fața justiției a celor responsabili.

Pe 18 septembrie, Congresul american a adoptat Authorization for Use of Military Force (AUMF), oferindu-i președintelui autoritatea de a utiliza forța împotriva celor responsabili pentru atacuri. AUMF avea să devină una dintre principalele baze juridice ale operațiunilor militare americane antiteroriste din următoarele decenii.

Pe 20 septembrie, George W. Bush s-a adresat Congresului și națiunii și a identificat al-Qaeda și pe Osama bin Laden drept responsabili pentru atacuri. Președintele american a cerut talibanilor să predea conducerea al-Qaeda și să închidă taberele de antrenament ale organizației.

A urmat Războiul din Afganistan

Pe 7 octombrie 2001, Statele Unite și aliații lor au început operațiunea militară în Afganistan. Obiectivele inițiale erau distrugerea infrastructurii al-Qaeda și îndepărtarea regimului taliban care îi oferea lui Osama bin Laden și organizației sale un refugiu. Conflictul avea însă să se transforme într-un război de insurgență care a durat aproape două decenii.

În august 2021, Statele Unite și-au încheiat retragerea militară, iar talibanii au revenit la putere. Imaginea retragerii americane avea să devină una dintre cele mai controversate reprezentări ale moștenirii post-9/11: după aproape 20 de ani de război, Afganistanul revenea sub controlul talibanilor.

Costurile au fost uriașe. Proiectul Costs of War al Universității Brown estimează că războiul din Afganistan a costat Statele Unite aproximativ 2,3 trilioane de dolari. Estimările proiectului indică, de asemenea, sute de mii de decese directe în Afganistan și Pakistan, fără a include integral pierderile indirecte.

Patriot Act și nașterea noului stat de securitate american

La 26 octombrie 2001, Congresul american a adoptat USA PATRIOT Act, extinzând considerabil puterile guvernului în materie de investigație, supraveghere și combatere a terorismului. Un an mai târziu, în noiembrie 2002, Congresul a adoptat Homeland Security Act, prin care a fost creat Department of Homeland Security (DHS). A fost una dintre cele mai importante reorganizări ale administrației federale americane de după Al Doilea Război Mondial. Noua structură a reunit responsabilități privind: securitatea frontierelor; imigrația; protecția infrastructurii; securitatea transporturilor; prevenirea terorismului; răspunsul la dezastre. 9/11 nu a schimbat, astfel, doar politica externă a Statelor Unite. A schimbat și modul în care funcționa statul american în interior.

Cum s-a schimbat călătoria cu avionul

Una dintre cele mai vizibile moșteniri ale atacurilor este experiența modernă a călătoriei cu avionul. În noiembrie 2001 a fost creat Transportation Security Administration (TSA). Controlul de securitate al pasagerilor a devenit responsabilitate federală, iar procedurile din aeroporturi au fost transformate radical.

Au urmat controale mult mai stricte, verificarea sistematică a bagajelor de cală, consolidarea ușilor cabinelor de pilotaj, restricționarea accesului în anumite zone ale aeroporturilor și modificarea fundamentală a procedurilor privind deturnările. Pentru milioane de oameni, 11 septembrie a devenit momentul de la care începe povestea controlului de securitate modern din aeroporturile din întreaga lume.

Comisia 9/11: putea fi prevenit atacul?

În 2002 a fost creată National Commission on Terrorist Attacks Upon the United States, cunoscută drept Comisia 9/11. Timp de aproape doi ani, comisia a analizat informațiile disponibile înaintea atacurilor, modul în care au funcționat instituțiile americane și vulnerabilitățile care au permis organizarea complotului.

Raportul final a fost publicat pe 22 iulie 2004 și a formulat o serie de recomandări privind cooperarea între serviciile de informații, securitatea națională și prevenirea unor atacuri similare. Una dintre marile întrebări rămase după 11 septembrie a fost dacă atacurile puteau fi împiedicate. Raportul a arătat că existaseră informații și semnale de alarmă, dar acestea nu fuseseră reunite și interpretate într-un mod care să permită prevenirea complotului.

Costul economic al atacurilor de la 11 septembrie 2001

Costul atacurilor de la 11 septembrie trebuie separat de costul războaielor care au urmat. Un studiu analizat de Government Accountability Office a estimat că distrugerea celor două turnuri și efectele directe și indirecte asupra economiei New Yorkului au însumat aproximativ 83 de miliarde de dolari, în banii anului 2001.

Ulterior, costurile războaielor și operațiunilor militare post-9/11 au ajuns la o scară incomparabil mai mare. Potrivit proiectului Costs of War al Universității Brown, până în 2021- 2022, Statele Unite cheltuiseră sau se angajaseră să cheltuiască aproximativ 8 trilioane de dolari pentru războaiele și operațiunile militare post-9/11, inclusiv Afganistan, Irak, Siria, Pakistan și alte operațiuni, precum și costurile viitoare pentru veterani.

Praful de la Ground Zero și o criză medicală care continuă

Una dintre cele mai puțin vizibile consecințe ale atacurilor s-a manifestat în anii care au urmat. Prăbușirea World Trade Center a eliberat în atmosferă cantități uriașe de praf și substanțe toxice. Sute de mii de oameni au fost expuși: pompieri, polițiști, paramedici, muncitori, voluntari, locuitori și persoane care lucrau în apropierea Ground Zero.

În timp, expunerea a fost asociată cu boli respiratorii, diverse forme de cancer și probleme fizice și psihice. În 2010 – 2011 a fost creat World Trade Center Health Program, prin James Zadroga 9/11 Health and Compensation Act. Programul oferă monitorizare și tratament medical persoanelor eligibile afectate de expunerea la consecințele atacurilor. Astăzi, programul deservește peste 125.000 de respondenți și supraviețuitori.

Un capitol nou al cercetării privește copiii expuși la efectele atacurilor. Aproximativ 25.000 de copii locuiau sau mergeau la școală în apropierea World Trade Center în perioada atacurilor. Cercetările urmăresc inclusiv efectele expunerii asupra celor care se aflau în uter la 11 septembrie 2001.

Victim Compensation Fund: despăgubiri care continuă la 25 de ani

Un alt mecanism esențial al moștenirii 9/11 este September 11th Victim Compensation Fund (VCF). Fondul oferă despăgubiri persoanelor care au dezvoltat boli asociate expunerii la consecințele atacurilor sau familiilor celor decedați.

În 2019, Congresul a făcut programul practic permanent, stabilind termenul pentru depunerea cererilor la 1 octombrie 2090 și garantând fondurile necesare pentru plata cererilor eligibile. La 31 august 2026, datele raportate de VCF indicau peste 112.000 de cereri, mai mult de 18,56 miliarde de dolari acordați și peste 77.000 de persoane cărora le fuseseră acordate despăgubiri. Aceste cifre arată că, la un sfert de secol de la atacuri, consecințele medicale și financiare sunt încă foarte prezente.

Ground Zero: de la locul tragediei la loc al memoriei

Astăzi, locul unde se aflau Turnurile Gemene este unul dintre cele mai importante spații memoriale din lume. Memorialul 9/11 a fost inaugurat în 2011, la zece ani de la atacuri. Cele două bazine uriașe ocupă exact locurile în care se aflau Turnurile Gemene. Pe parapetele de bronz sunt înscrise numele celor 2.977 de victime ale atacurilor din 2001.

În mai 2014 a fost inaugurat 9/11 Memorial Museum, construit sub piața memorialului. Muzeul prezintă obiecte, fotografii, înregistrări și mărturii despre atacuri și despre urmările lor. În fiecare an, pe 11 septembrie, numele victimelor sunt citite în cadrul ceremoniei de comemorare.

La Pentagon, memorialul dedicat victimelor a fost inaugurat pe 11 septembrie 2008. Cele 184 de bănci memoriale îi reprezintă pe cei care au murit la Pentagon și la bordul avionului care a lovit clădirea. Iar în Pennsylvania, locul prăbușirii Flight 93 a devenit Flight 93 National Memorial. Cei 40 de pasageri și membri ai echipajului sunt comemorați prin Wall of Names, Memorial Plaza, Tower of Voices și alte elemente ale complexului. Mesajul central este legat de curajul pasagerilor care au încercat să împiedice avionul să ajungă la ținta sa din Washington.

Bin Laden pictat în bisrica din Timișoara

În fiecare an, New Yorkul aprinde două fascicule puternice de lumină care reproduc simbolic silueta Turnurilor Gemene. Tribute in Light a fost prezentat pentru prima dată în martie 2002 și a devenit una dintre cele mai cunoscute tradiții de comemorare a victimelor. În noaptea de 11 septembrie, cele două coloane de lumină transformă din nou cerul Manhattanului într-un simbol al memoriei.

În Timișoara, atacul de la World Trade Center a fost pictat într-o biserică ortodoxă. Capela Militară din Piața 700 îl arată pe Bin Laden încălecat pe un avion, atacând turnurile. A fost modul în care pictorul care lucra, în ziua atacului, la scena Iadului din mica biserică a ales să puncteze răul absolut.

Reconstrucția World Trade Center

Ground Zero a devenit, după atacuri, unul dintre cele mai mari proiecte de reconstrucție urbană din lume. În centrul noului complex se află One World Trade Center, construit pe locul fostului World Trade Center. Reconstrucția Lower Manhattanului nu a însemnat doar ridicarea unor clădiri de birouri. Au apărut spații comerciale, locuințe, hoteluri, un important nod de transport, memorialul, muzeul și noi spații culturale.

În 2026, estimările privind investițiile în transformarea zonei depășesc 20 de miliarde de dolari. Lower Manhattanul este astăzi, din nou, un centru economic important, iar zona rezidențială s-a extins semnificativ față de anii imediat următori atacurilor. Reconstrucția a devenit, în sine, o parte a poveștii despre cum un oraș a încercat să transforme locul unei tragedii într-un spațiu al vieții cotidiene.

JASTA și întrebările despre Arabia Saudită

La un sfert de secol de la atacurile asupra Americii, unele dintre cele mai sensibile întrebări juridice sunt încă deschise. Unul dintre dosare privește acuzațiile referitoare la posibilul sprijin oferit unor membri ai celulei teroriste de persoane asociate cu Arabia Saudită.

În 2016, Congresul american a adoptat Justice Against Sponsors of Terrorism Act (JASTA). Președintele Barack Obama a opus veto legii, însă Congresul a reușit să îi anuleze veto-ul – prima și singura dată când acest lucru s-a întâmplat în timpul președinției sale.

JASTA a permis victimelor americane ale terorismului, în anumite condiții, să introducă acțiuni împotriva unor guverne străine. În august 2025, un judecător federal din New York a respins solicitarea Arabiei Saudite de închidere a procesului și a stabilit că acuzațiile familiilor victimelor sunt suficient de solide pentru ca procedura să continue. Arabia Saudită neagă că guvernul său ar fi sprijinit atacurile. La 25 de ani de la 9/11, acest dosar rămâne, astfel, unul dintre capitolele juridice încă deschise ale tragediei.

Ce s-a întâmplat cu al-Qaeda?

Osama bin Laden a rămas în libertate aproape un deceniu după atacuri. Pe 2 mai 2011, o operațiune americană în Abbottabad, Pakistan, s-a încheiat cu uciderea liderului al-Qaeda. În 2022, Statele Unite l-au ucis și pe Ayman al-Zawahiri, succesorul lui bin Laden. Al-Qaeda nu a dispărut însă.

Organizația centrală este astăzi mult mai slăbită și mai descentralizată decât în 2001, însă ideologia sa a continuat să inspire organizații afiliate în Africa, Yemen, Somalia și alte regiuni. Liderul de facto considerat în prezent este egipteanul Saif al-Adel. Între timp, peisajul jihadist global s-a schimbat radical. ISIS, organizație care fusese afiliată al-Qaeda în Irak, s-a desprins și a devenit ulterior unul dintre principalii săi rivali.

Khalid Sheikh Mohammed și procesul care nu s-a încheiat

Un alt capitol al moștenirii 9/11 este procesul lui Khalid Sheikh Mohammed, considerat principalul arhitect al complotului. Capturat în 2003 și transferat ulterior la Guantanamo, acesta a devenit figura centrală a unuia dintre cele mai lungi și controversate dosare judiciare asociate atacurilor.

În 2024 a fost negociat un acord de recunoaștere a vinovăției, însă acesta s-a prăbușit în 2025. În 2026, procesul militar a fost programat pentru iunie 2028, deși există în continuare îndoieli serioase că procedura va ajunge efectiv la un verdict. La 25 de ani de la atacuri, justiția încă nu a pus punct tuturor dosarelor.

Gander: povestea emoționantă a oamenilor care au rămas blocați în Canada

Pe 11 septembrie 2001, după închiderea spațiului aerian american, zeci de avioane au fost redirecționate către Canada. La aeroportul din Gander, Newfoundland, au aterizat 38 de avioane, cu aproape 7.000 de pasageri și membri ai echipajelor. Pentru oamenii aflați la bord, lumea se schimbase, însă mulți dintre ei încă nu înțelegeau ce se întâmplase. Pasagerii au rămas inițial în avioane, apoi au fost găzduiți în școli, biserici și centre comunitare.

A urmat una dintre cele mai impresionante mobilizări civice ale acelor zile. Locuitorii din Gander le-au oferit străinilor mâncare, haine, telefoane și locuri unde să doarmă. Farmaciile au eliberat rețete pentru oamenii ale căror medicamente rămăseseră în avioane. O companie locală de telefonie a instalat o rețea de aproximativ 100 de telefoane pe care pasagerii le puteau folosi zi și noapte pentru a-și suna familiile. Un magazin de jucării și-a golit depozitul pentru copiii veniți din străinătate. O mașină de pompieri a făcut turul orașului, distribuind jucării. Locuitorii și-au deschis casele, oferind dușuri, haine, așternuturi și, în unele cazuri, chiar un loc unde pasagerii puteau dormi. Pasagerii au rămas în Gander până la redeschiderea spațiului aerian, pe 16 septembrie.

„Oamenii din avioane”

Localnicii i-au numit simplu „oamenii din avioane”. Nu i-au tratat ca pe niște refugiați sau ca pe niște străini, ci ca pe niște oameni aflați într-o situație extraordinară. Printre pasageri se aflau persoane cunoscute, oameni de afaceri și chiar un general american responsabil cu serviciile de informații. Se numărau printre ei Werner Baldessarini, președintele Hugo Boss, fosta supermodelă Marisa Berenson și membri ai familiei actorului Woody Harrelson.

Povestea lui Baldessarini a devenit una dintre anecdotele acelor zile. Când i s-a oferit posibilitatea ca un avion privat al unui prinț saudit să vină să-l preia, acesta a refuzat, preferând să rămână alături de ceilalți pasageri. A acceptat însă un ajutor mult mai simplu și mai necesar: lenjerie intimă curată adusă de un angajat al magazinului său din St. John’s.

„Come From Away”: povestea care a devenit musical

Experiența din Gander a inspirat musicalul „Come From Away”, creat de Irene Sankoff și David Hein. Spectacolul urmărește poveștile pasagerilor și ale localnicilor și transformă una dintre cele mai întunecate zile ale secolului într-o poveste despre solidaritate, prietenie și bunătate.

„Come From Away” a avut un succes internațional major, fiind premiat pe Broadway și în West End și ajungând ulterior pe scene din Europa, Coreea de Sud și Filipine. Povestea Ganderului a devenit astfel o contrapondere emoțională la imaginile de la New York și Washington.

 În timp ce 11 septembrie a rămas simbolul fricii, distrugerii și terorismului, Gander a devenit simbolul reacției opuse: oameni obișnuiți care au ales să îi ajute pe necunoscuți.

Foto: Instagram

Citește și: Cum a ajuns Osama Bin Laden pictat într-o biserică ortodoxă. Imagini copleșitoare

Georgeta Petrovici

Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.