A reapărut în discuțiile publice, dar nu în locul în care a fost cunoscută cândva de toată lumea. Povestea ei nu ține doar de artă sau istorie, ci și de controverse, relocări și reinterpretări, care au transformat-o într-un simbol urban aproape „ascuns”, redescoperit periodic în spațiul digital.
A fost descoperită controversata statuie cu Traian și lupoaica, dispărută din fața Muzeului Național de Istorie din București. Sculptura-monument „Împăratul Traian și nașterea poporului român”, a sculptorului Vasile Gorduz, a fost parte a unui proiect de reconfigurare urbană a zonei Calea Victoriei, gândită ca axă culturală a Capitalei.
Este de amintit că statuia nu a fost finisată de Vasile Gorduz. Cel care i-a terminat lucrarea a fost un ucenic, Dragoș Neagoe, un arhitect din Crevedia. În plus, deoarece Vasile Gorduz a decedat în 2008, macheta în ipsos a monumentului „Împăratul Traian”, aflată în custodia Galeriilor Artmarkt SRL, a fost transpusă în material definitiv (bronz) de către artistul plastic Ioan Bolborea.
Monumentul, dezvelit la 29 aprilie 2012, cu o înălțime de 2,15 metri, cântărește aproximativ 500 de kilograme de bronz și îl reprezintă pe împăratul Traian, stând în picioare, gol (nud), ținând în brațe o vietate fantastică, rezultată din contopirea între Lupa Capitolina, cu trei țâțe, simbolizând latinitatea poporului român, din al cărei cap sucit spre stânga iese parcă fluturând un trup de șarpe, încercând să sugereze stindardul de luptă al dacilor, un dragon format prin îngemănarea a două animale: capul de lup și trupul de șarpe, reprezentând mitul genezei daco-romane a poporului român.
Această interpretare modernă, neconvențională și diferită de reprezentările clasice ale temei latinității poporului român a stârnit revoltă, controverse și un prim val de meme-uri din istoria online a României la momentul expunerii sale în fața Muzeului.
Ar mai fi de amintit că această sculptură nu este unicat, pentru că autorul a mai realizat încă două lucrări foarte asemănătoare cu cea dezvelită pe treptele Muzeului Național de Istorie, ele diferind, de fapt, doar prin forma și înălțimea soclului.
Amplasarea din 2011 pe treptele Muzeului Național de Istorie
Monumentul, care a costat 200.000 de lei (TVA inclus), a fost instalat fizic în noiembrie 2011 pe treptele Muzeului Național de Istorie a României, într-o inițiativă a Primăriei Municipiului București, susținută de unele voci din mediul cultural și academic. Lucrarea a apărut direct în spațiul public, fără o inaugurare oficială inițială, ceea ce a alimentat încă de la început discuții aprinse despre oportunitatea amplasării și despre modul în care se integrează în arhitectura clădirii muzeului.
Imagine de la inaugurarea statuii, în 29 aprilie 2012, în prezența Primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu Foto: Gândul.ro
În primăvara anului 2012, mai exact în data de 29 aprilie, statuia a fost dezvelită oficial în prezența autorităților locale, inclusiv a Primarului general al Capitalei de la acea vreme, Sorin Oprescu, marcând astfel intrarea sa formală în circuitul public. Tot în această perioadă, au apărut tensiuni între instituții, în special între administrația locală și conducerea muzeului, unele voci criticând poziționarea operei de artă pe treptele clădirii, considerată departe de o integrare firească în spațiul monumental existent.
Controversa artistică și reacțiile publice
Lucrarea „Împăratul Traian și nașterea poporului român” a devenit rapid subiect de dezbatere în spațiul public, fiind analizată intens pentru stilul său modernist și pentru interpretarea neobișnuită a figurii lui Traian. În raport cu statuile clasice, reprezentarea lui Gorduz a fost considerată de unii neobișnuită sau provocatoare, ceea ce a transformat monumentul într-un exemplu vizibil al tensiunii dintre arta contemporană și memoria istorică oficială din spațiul urban bucureștean.
Criticii au considerat lucrarea chiar „șocantă” din punct de vedere vizual, pentru că Împăratul Traian era reprezentat nu doar în pielea goală, ci și într-o postură neconvențională. De asemenea, au fost criticate proporțiile și stilul. Lipsa unui soclu tradițional a accentuat percepția de „obiect plasat direct în spațiul public”.
În epocă, unele reacții publice au mers până la a numi sculptura „ridicolă” sau „monstruoasă”, în timp ce alții au apărat-o ca artă modernă validă.
Demontarea și dispariția din spațiul public
Lucrarea a avut, totuși, o prezență de câțiva ani pe treptele Muzeului Național de Istorie a României.
Pe 29 septembrie 2017, s-a constatat că lupoaicei îi lipsește coada, care, în final, a fost găsită pe jos, desprinsă din sudură. Reprezentanții muzeului cred că totul a fost un accident – cineva s-ar fi sprijinit de monument și l-a rupt.
Pe 3 octombrie, lucrările de reparare erau încheiate, cu un cost de 96.000 de lei (aproape jumătate din costul integral al turnării lucrării), ocazie cu care s-a descoperit că lucrarea fusese turnată în alamă, nu în bronz, așa cum s-a comunicat oficial și cum prevedea contractul încheiat de sculptorul Ioan Bolborea cu municipalitatea. Ca atare, lui i s-a făcut plângere penală în perioada următoare.
În octombrie 2018 s-a pus în discuția Comisiei Tehnice de Urbanism mutarea monumentului în Parcul Floreasca, însă momentan nu a ajuns acolo. Cert este că statuia a fost luată de pe treptele Muzeului de Istorie.
Mihai Ropcea a descoperit unde a fost „ascunsă” controversata statuie
La fix 14 ani de la amplasarea sa pe treptele muzeului, lucrarea a revenit în atenția publică într-un mod neașteptat, fiind rdescoperită de bucureșteanul Mihai Ropcea într-o curte.
Sculptura-monument „Împăratul Traian și nașterea poporului român”, a sculptorului Vasile Gorduz Foto: Facebook / Mihai Ropcea
„Ce îți mai este și cu coincidențele astea… Zilele trecute mă întrebam ce s-a întâmplat cu statuia aceea abominabilă, înfiptă acum ceva ani în treptele Muzeului Național. Aia cu Traian în pielea goală, care ținea o cățea hibridă daco-romană în brațe. Ei, ce ziceți… am dat de el accidental în curtea Artmark! O, voi care ați pierdut această excepțională piesă de artă! Enjoy, mai aveți o șansă! Chiar dacă este expus într-un loc mai umil, Imperator Caesar Divi Nervae filius Nerva Traianus Optimus Augustus Germanicus Dacicus Parthicus nu și-a pierdut din mândrie și vă așteaptă în armura lui Adam, cu cățelul în brațe!”, a menționat acesta.
Ceea ce se găsește în locul statuii, pe treptele Muzeului de Istorie
Adevărul despre sculptura-monument „Împăratul Traian și nașterea poporului român”
De fapt, lucrarea semnalată de Ropcea nu este statuia care a fost amplasată pe treptele Muzeului de Istorie. Lucrarea de la Artmark a mai fost „descoperită” o dată și în vara anului trecut, când reprezentanții instituției au și transmis un punct de vedere legat de informațiile vehiculate în spațiul public.
„Statuia Împăratului Traian nu este lucrarea de pe treptele Muzeului Național de Istorie. Dacă mai țineți minte, acel exemplar avea o patină maronie. Lucrarea expusă provizoriu în curtea noastră este un exemplar mai vechi (remarcați patina verzuie), turnat acum aproape 20 de ani, către sfârșitul vieții artistului Vasile Gorduz (1931-2008) și se află într-o colecție privată. Lucrarea nu este destinată vânzării, se află la sediul galeriilor noastre doar pentru expunere”, a declarat Anca Bejan, purtător de cuvânt al Artmark.
Statuia – monument plătită de municipalitate cu 200.000 de lei, și care a mai necesitat sudarea cozii, intervenție care a costat 96.000 de lei, se află acum în depozitul Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” unde va rămâne pâna la reamplasarea pe domeniul public în Parcul Floreasca, mai arată sursa citată.
De asemenea, plângerea penală pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, formulată în 2017 de Direcția de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public din cadrul Primăriei Municipiului București împotriva sculptorului Ioan Bolborea (pentru că ar fi turnat în alamă statuia și nu în „bronz”), a fost soluționată într-un mod neașteptat.
Dosarul nr.1884/3/2024 de pe rolul Tribunalului București, Secția 1 Penală, nu a mai trecut de Camera preliminară, aceasta statuând, definitiv, prin ordonanță de soluționare, clasarea ca „neîntemeiată” a plângerii municipalității, pe motiv că fapta „nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege” de către pârât.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
