Un consilier municipal din Mannheim, Germania, a venit cu o propunere care mută conceptul de „apropiere de cetățeni” într-o zonă în care administrațiile publice preferă, de regulă, să nu intre: vrea o petrecere de swingeri în sediul Primăriei. Julien Ferrat susține că relațiile intime în grup cu aleșii locali ar fi „apogeul apropierii de cetățeni” și spune că proiectul său ar putea transforma Mannheim într-un fel de „paradis nudist pentru swingeri”.
Dacă politica europeană mai avea nevoie de un indicator pentru cât de elastic poate deveni termenul „relație directă cu alegătorii”, orașul german Mannheim tocmai l-a oferit.
Consilierul local Julien Ferrat, în vârstă de 35 de ani, membru al grupării locale Die Mannheimer, este cunoscut în Germania pentru acțiuni politice neconvenționale, inclusiv apariții publice nud și promovarea culturii nudiste. De această dată, însă, a dus ideea de transparență administrativă la un nivel la care nici perdelele Primăriei nu mai par suficiente.
„Apropiere de cetățeni”, dar cu totul altfel
Julien Ferrat vrea să organizeze o petrecere de swingeri în Primăria din Mannheim, argumentând că sediul este central și că nu există, în opinia sa, o regulă municipală care să interzică în mod explicit un asemenea eveniment.
La un moment dat, consilierul a rezumat filozofia proiectului într-o frază care are toate șansele să devină una dintre cele mai neobișnuite definiții ale politicii participative. „Sexul în grup cu consilierii locali ar fi apogeul apropierii de cetățeni”, susține bărbatul.
Consilierul local german Julien Ferrat vrea să organizeze o orgie în sediul Primăriei Mannheim, pentru a crește transparența decizională și a atrage turiștii cu anumite orientări în zonă Foto: Instagram
Problema este că Primăria nu pare să fi fost consultată înainte ca ideea să ajungă în spaiul public. Administrația Mannheim spune că există „îndoieli serioase” privind admisibilitatea și fezabilitatea proiectului. Mai mult, Ferrat nu depusese încă o cerere oficială completă pentru folosirea sediului. Pentru ca administrația să poată analiza solicitarea, sunt necesare informații elementare precum data, sala dorită, numărul participanților și legătura concretă dintre eveniment și mandatul său politic.
Cu alte cuvinte, Primăria nu spune neapărat „nu”. Spune, mai degrabă, „completați formularul”. Și aceasta este, probabil, cea mai „germană” parte a întregii povești.
Aproximativ 50 de oameni sunt deja interesați
Consilierul Julien Ferrat susține că aproximativ 50 de persoane și-au exprimat interesul pentru eveniment. Printre acestea s-ar afla persoane din comunitatea locală de swingeri, dar și oameni pe care consilierul spune că nu îi cunoaște încă.
Pentru cei din urmă, politicianul a vorbit inclusiv despre un fel de „antrenament pentru relații intime în grup”, înaintea eventualei petreceri.
Planul face parte dintr-un proiect politic mai amplu. Ferrat vrea să reducă stigmatizarea culturii swinger și, în paralel, să transforme Mannheim într-o destinație pentru turismul nudist și erotic, după modelul localității franceze Cap d’Agde. În 2025, el a organizat deja o așa-numită călătorie de studiu în această zonă, la care au participat aproximativ 30 de persoane.
Argumentul economic este, de asemenea, prezent: consilierul susține că un astfel de proiect ar putea aduce venituri suplimentare la bugetul orașului, fără creșteri de taxe sau tarife. În 2024, însă, Consiliul Municipal respinsese deja solicitarea sa pentru 100.000 de euro destinați unui studiu de fezabilitate privind crearea unui „paradis nudist pentru swingeri”.
Ferrat nu pare însă impresionat de obstacole. A anunțat că evenimentul politic va avea loc, dacă nu în Primărie, atunci într-un spațiu privat, și a lăsat să se înțeleagă că ar putea merge inclusiv pe calea juridică pentru a-și apăra proiectul.
România nu duce lipsă de politicieni și scandaluri sexuale
Privită din România, povestea din Mannheim poate părea exotică. Dar nu pentru că politica românească ar fi fost vreodată un bastion al castității instituționale. De-a lungul anilor, politicienii români au reușit să producă un catalog consistent de controverse: relații presupuse sau dovedite, intens comentate în presă, acuzații de hărțuire sexuală, declarații despre homosexualitate și anchete penale cu componentă sexuală.
Unele cazuri sunt confirmate, altele au rămas la nivel de acuzații sau controverse publice.
Traian Băsescu și Elena Udrea: relația politică devenită legendă mondenă
Unul dintre cele mai cunoscute exemple este relația politică dintre fostul președinte Traian Băsescu și Elena Udrea. Apropierea lor a alimentat ani întregi speculații despre o posibilă relație sentimentală, mai ales după ce Udrea a ajuns într-o poziție extrem de influentă în administrația prezidențială.
Udrea a negat că ar fi avut o relație amoroasă cu Băsescu, descriind legătura drept una de încredere și parteneriat politic. În același timp, presa românească a documentat amploarea relației lor politice și influența pe care Udrea a ajuns să o aibă în cercul prezidențial.
Mai recent, Valentina Aldea, senatoare POT, a fost acuzată privind o presupusă relație cu soțul unei alte femei. În noiembrie 2025, Oana Ungureanu a susținut public că soțul ei ar fi avut o relație cu senatoarea Valentina Aldea și a anunțat inclusiv demersuri juridice.
Fostul parlamentar Cristian Boureanu a revenit și el în atenția publică în 2025, după ce o tânără de 23 de ani a sesizat poliția și a formulat acuzații de agresiune sexuală în legătură cu un incident petrecut în locuința acestuia, unde aceasta fusese invitată „la grătar”.
În 2023, fostul premier și europarlamentarul Mihai Tudose a fost acuzat de hărțuire sexuală de o asistentă parlamentară. Tudose a respins acuzațiile, iar cazul a devenit subiect de controversă politică și mediatică.
În 2022, deputatul PSD Aurel Bălășoiu a fost exclus din partid după apariția unor acuzații privind abuzuri sexuale asupra unui minor. Cazul a ajuns la procurori, iar o soluție inițială de clasare a fost ulterior contestată și dosarul a fost redeschis.
Controversa privind identitatea sexuală
Amintim un alt episod important, care ține nu de viața intimă, ci de discursul politic despre orientarea sexuală.
În 2013, senatorul și fostul ministru al Culturii Puiu Hașotti a provocat o controversă majoră după declarații profund critice la adresa homosexualității, pe fondul dezbaterilor despre recunoașterea drepturilor cuplurilor de același sex. Organizația Accept a considerat declarațiile discriminatorii și a anunțat că va sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
În același an, pe când era deputat, Remus Cernea, a ajuns să explice în Parlament că se poate considera homosexual în solidaritate cu minoritatea LGBT, deși era heterosexual și avea o parteneră.
Concluzie: România are deja experiență cu politica și sexul, chiar în Parlament
Dacă Mannheim este pe cale să descopere politica erotică, România are deja ceva experiență. În 2010, senatorul liberal Marius Nicoară era filmat în plen în timp ce urmărea pe laptop o secvență pornografică. Senatorul a explicat că nu era ceea ce părea, ci un e-mail „glumeț” despre masajul thailandez și cel american. Liderul PNL de atunci, Crin Antonescu, a găsit și formula perfectă pentru posteritate: „un accident digital”.
16 ani mai târziu, România a progresat administrativ. Nu mai discutăm doar ce face politicianul pe laptop în plen, ci dacă persoana cu care politicianul are o relație trebuie să-și declare averea. În august 2026, „amantele” au ajuns efectiv în dezbaterea Parlamentului pe noua Lege a Integrității.
În timp ce politicienii din întreaga Europă vorbesc despre participare civică, transparență și apropierea instituțiilor de oameni, la Mannheim, problema este dacă Primăria poate găzdui o petrecere de swingeri. La București, problema este dacă amanta trebuie să apară în declarația de avere. Europa are, aparent, mai multe forme de transparență.
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
