Un dentist spune că a descoperit secretul unui desen celebru. Cheia, între picioarele „Omului Vitruvian”

În urmă cu aproximativ 500 de ani, Leonardo da Vinci a schițat ceea ce el considera a fi corpul masculin perfect proporționat. Desenul, numit „Omul Vitruvian”, este una dintre cele mai celebre reprezentări anatomice din lume. Acum, un dentist susține că a descoperit secretul din spatele schiței celebre.
Interacțiunea complexă dintre artă, matematică și anatomia umană a nedumerit oamenii de știință timp de secole. Însă acum, un dentist din Londra susține că a descifrat secretul modului în care da Vinci a reușit să plaseze perfect figura umană într-un cerc și un pătrat.
Dr. Rory Mac Sweeney, dentist calificat cu o diplomă în genetică, spune că cheia înțelegerii codului geometric al desenului constă în utilizarea unui „triunghi echilateral” între picioarele bărbatului, menționat în notele manuscrisului care însoțesc desenul.
Cercetătorul a descoperit că această formă nu este aleatorie – ci reflectă același tipar de design regăsit frecvent în natură. Analiza arată că acest triunghi corespunde triunghiului lui Bonwill, un triunghi echilateral imaginar din anatomia dentară care determină funcționarea optimă a maxilarului uman.
Acest lucru sugerează că da Vinci înțelesese designul ideal al corpului uman cu secole înainte de apariția științei moderne, susține dr. Sweeney. Când acest triunghi este folosit pentru a construi desenul, el generează un raport specific între dimensiunea pătratului și a cercului.
Dr. Sweeney a descoperit că acest raport – 1,64 – este aproape identic cu un „număr plan universal” – 1,6333 – care apare în mod repetat în natură atunci când este vorba de construirea celor mai rezistente și eficiente structuri.
Același număr se regăsește în geometria unui maxilar uman perfect funcțional, în proporțiile unice ale craniului uman, în structura atomică a cristalelor super-rezistente și în modul cel mai compact de a aranja sferele.
„Cu toții am căutat un răspuns complicat, dar cheia era în cuvintele lui Leonardo”, a declarat dr. Sweeney, absolvent al Facultății de Științe Dentare de la Trinity College, Dublin.
„El făcea aluzie la acest triunghi încă de atunci. Ceea ce este cu adevărat uimitor este că acest singur desen întruchipează o regulă universală de design. El demonstrează că același plan universal pe care natura îl folosește pentru designul eficient este prezent și în corpul uman ideal. Leonardo știa – sau simțea – că trupurile noastre sunt construite cu aceeași eleganță matematică precum universul din jurul nostru”, a declarat dentistul presei din Londra.
Potrivit dentistului, descoperirea este semnificativă deoarece arată că Omul Vitruvian nu este doar o operă de artă frumoasă, ci lucrarea unui „geniu științific cu secole înaintea timpului său”.
Desenul în cerneală al unui bărbat nud în două poziții diferite, cu brațele și picioarele înscrise într-un cerc și un pătrat, a fost realizat de polimatul renascentist în jurul anului 1490. Desenul a fost influențat parțial de scrierile arhitectului roman Marcus Vitruvius Pollio, care credea că trupul uman are proporții armonioase.
Vitruvius a susținut că o figură umană poate fi înscrisă perfect într-un cerc și un pătrat, dar nu a oferit un cadru matematic concret pentru această relație geometrică. Da Vinci, care a rezolvat enigma, nu a explicat niciodată clar cum a făcut-o. În ultimii 500 de ani, oamenii de știință au propus numeroase teorii și ipoteze, dar niciuna nu a reprodus cu exactitate proporțiile din desen.
Oamenii de știință au comparat anterior Omul Vitruvian cu aproape 64.000 de bărbați și femei în formă fizică și au descoperit că da Vinci s-a apropiat foarte mult de măsurătorile anatomice ale oamenilor moderni.
Echipa a constatat că înălțimea inghinală, lățimea umerilor și lungimea coapselor erau în proporție de 10% cu cele din desenul lui da Vinci. Totuși, înălțimea capului, întinderea brațelor, pieptul și înălțimea genunchilor sunt ușor mai mari decât estimările lui da Vinci.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook