Uniunea Europeană se clatină din temelii. Predicțiile economice, din ce în ce mai sumbre

Uniunea Europeană se află într-o situație economică dificilă și se clatină din temelii, avertizează experții, iar viitorul său este din ce în ce mai incert. Lucrezia Reichlin, o economistă care predă la London Business School și lucrează pentru Centre for Economic Policy Research, avertizează că problemele economice actuale ale Europei, accentuate de conflictele geopolitice, ar trebui să determine acțiuni rapide din partea liderilor europeni.

Mario Draghi, un important politician și economist italian, cunoscut pentru rolul său de fost președinte al Băncii Centrale Europene și fost prim-ministru al Italiei, a întocmit un raport în care avertizează că modelul economic al Europei nu mai funcționează. 

Uniunea Europeană, depășită economic 

El subliniază că, în ultimii 20 de ani, Uniunea Europeană a rămas în urmă față de alte mari puteri economice, cum ar fi Statele Unite, și că nu este pregătită pentru provocările viitorului.

Una dintre principalele probleme ale Europei este dependența sa de importuri de energie și materii prime, care o face vulnerabilă. De asemenea, costurile ridicate ale energiei sunt o povară pentru economie, iar continentul nu performează la fel de bine ca alții în domeniul inovației și tehnologiei. 

Nicio companie europeană nu se află în top 10 mondial 

Deși europenii se mândresc cu un nivel de trai ridicat și un model social generos, Draghi avertizează că, fără creșterea productivității și schimbări majore, aceste avantaje nu vor mai putea fi susținute.

Un alt aspect critic este faptul că Europa nu mai contează în industriile tehnologice importante. De exemplu, nicio companie europeană nu se află în topul celor mai mari zece companii din lume. În domenii în care Europa era lider, cum ar fi producția de mașini, a pierdut teren în fața altor regiuni care au făcut mai rapid trecerea la tehnologia electrică.

Care sunt soluțiile

Draghi propune schimbări importante pentru a repara aceste probleme. El sugerează eliminarea reglementărilor care împiedică dezvoltarea afacerilor mici și inovatoare, o piață unică de energie care să reducă din costuri, dar și o politică industrială mai eficientă. 

De asemenea, recomandă crearea unei piețe comune pentru datorii publice la nivel european, ceea ce ar facilita finanțarea unor proiecte mari, atât publice, cât și private.

Problema este că toate aceste schimbări necesită voință politică și cooperare între statele membre ale UE, însă naționalismul și interesele diferite dintre țări fac ca aceste reforme să fie foarte greu de implementat. În lipsa unei acțiuni rapide și coordonate, Uniunea Europeană riscă să se confrunte cu probleme și mai mari în viitor.

Naționalismul, nou val în Europa 

Naționalismul a început să câștige teren în mai multe țări din Uniunea Europeană, precum Ungaria, Polonia, Italia și Franța. În Ungaria, premierul Viktor Orbán promovează de mult timp o politică de „suveranitate națională”, adesea în conflict cu valorile și politicile comune ale UE. 

Polonia urmează un traseu similar, cu un guvern care susține interesele naționale în fața reglementărilor europene, iar Italia a cunoscut o creștere a partidelor naționaliste, în special cu Giorgia Meloni și partidul său, Fratelli d’Italia, care militează pentru prioritizarea intereselor italiene.

Soluția: cooperarea strânsă între state 

Acest val de naționalism influențează o posibilă redresare, pentru că reformele economice propuse de Mario Draghi și alți lideri europeni depind de o cooperare strânsă între statele membre. 

Naționalismul, însă, tinde să promoveze ideea de izolare și protecționism, ceea ce împiedică dezvoltarea unor politici comune esențiale, cum ar fi unificarea pieței energetice și crearea unei piețe de datorii comune. Pe scurt, naționalismul fragmentează unitatea europeană și complică eforturile de a răspunde eficient crizelor economice și geopolitice cu care se confruntă Uniunea Europeană.