Vasile Șeicaru, amintiri prețioase despre prietenia cu Adrian Păunescu. Cum s-a născut una din cele mai frumoase piese

Povestea lor, marcată de colaborări spontane și inspirație fulgerătoare, ilustrează nu doar legătura umană dintre cei doi artiști, ci și genialitatea lui Adrian Păunescu, capabil să transforme momente efemere în capodopere eterne ale muzicii românești.

Povești tulburătoare despre magnificul Adrian Păunescu

Vasile Șeicaru s-a emoționat când a vorbit despre prietenia lui cu celebrul Adrian Păunescu, despre începuturi și despre felul în care se naște un cântec atunci când viața nu îți lasă timp să „te pregătești”.

Despre cum Păunescu compunea în autocar, în microbuz, în camere de hotel, pe stadioane și în corturi. Dar și despre unul din momentele pe care nu le va uita niciodată, în care acesta a scris refrenul celebrei melodii Adio, în culise, cu doar câteva minute înainte ca Vasile Șeicaru să intre în scenă.

Cum a reușit Păunescu să scrie refrenul unei piese celebre în culise, în doar câteva minute

Linia melodică era deja pregătită, dar refrenul lipsea. Înainte de un concert la Sala Sporturilor din Brașov, cu doar câteva minute înainte de intrarea pe scenă, Păunescu a creat versurile pe loc.

„La Adio, linia melodică era gata și nu găseam refrenul. Și în 1983 când am făcut Revelionul la Brașov, iar a doua zi aveam concert la Sala Sporturilor, lume foarte multă și trebuia să venim cu crenguțe de brad și să cântăm. Făceam joc de gleznă, pentru că la noi se intra într-o ordine pe care o stabilea Păunescu.

La început intrau cei necunoscuți, care-și spuneau numele, iar spre final veneau greii. Cei care erau iubiți de public, veneau în urale. Înainte de a intra, Păunescu îmi spune după umăr: e gata piesa? Am spus da, am făcut metrica.

Și după ce i-am murmurat linia melodică, a făcut versurile pe loc și a zis: cu asta începem”, a relatat Vasile Șeicaru, marcat și acum de genialitatea lui Adrian Păunescu.

Cum a luat naștere piesa „La adio”, de care Vasile Șeicaru „nu mai scapă” în concertele sale

Piesa a fost lansată fără repetiții, iar publicul a rezonat imediat. Acest lucru subliniază nu doar spontaneitatea creativă a lui Adrian Păunescu, ci și profunzimea sa poetică, capabilă să atingă sufletele oamenilor. Un poet vizionar, care putea compune sub presiune extremă, transformând momente efemere în opere nemuritoare.

„S-a terminat cu regia, a intrat și a spus: Bun venit, am făcut Revelionul la voi și vom face cum facem noi de obicei. Refrenul a fost scris acum în culise și o să cântăm. Mă gândeam, ce fac, nu am repetat.

Am cântat-o, am început cu refrenul. Așa s-a lansat piesa, lumea a preluat refrenul imediat, au cântat toți și așa a luat naștere piesa asta de care nu scap nici acum în concertele mele”, a mai spus Vasile Șeicaru.

Cum a fost creată superba piesă „Imposibila nuntă”

Un episod emblematic prieteniei și colaborării dintre Vasile Șeicaru și Adrian Păunescu este creația piesei „Imposibila nuntă”. Șeicaru a relatat cum Păunescu l-a întrebat despre tema dorită, apoi a „țesut” versuri magice, culminând cu unul dintre cele mai frumoase refrene.

„Mă întreabă Păunescu despre ce ai vrea. De dragoste bineînțeles… Unde să se petreacă și despre ce e vorba? Sunt în munți, obligatoriu ninge, e o nuntă acolo, dar personajele sunt cele ale pădurii, animalele pădurii.

Și eu cu mireasa mea sunt acolo, dar personaje sunt animale care vin și participă.. Și așa s-a scris imposibila nuntă. La un refren se spune: lumânări de nuntă țin în labe urșii”, s-a destăinuit Vasile Șeicaru jurnalistei Mirela Voicu.

Când a început Păunescu să compună doar pentru Vasile Șeicaru

Celebrul cântăreț nu poate uita niciodată când prietenia dintre el și Adrian Păunescu a atins apogeul.

Se întâmpla la o vilă din Cheia, unde cei doi au petrecut Crăciunul și Revelionul, iar magnificul poet a scris versurile pentru una dintre cele mai frumoase piese ale cântărețului: Actorul. Din acel moment, Păunescu a compus exclusiv pentru Vasile Șeicaru hituri care au definit muzica folk românească.

„M-a invitat odată la o vilă la Cheia și mi-a zis: Crăciunul ăsta și Revelionul îl facem la Cheia, puteți să veniți cu nevestele și o să scriem. Atunci am făcut piesa Actorul, piesa numărul 1. Și de atunci a început să scrie numai pentru mine, de atunci am făcut niște chestii fantastice”, a mărturisit Șeicaru.

Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!