Verdict pentru Klaus Iohannis. Averea sa, la mâna judecătorilor în acest moment
În octombrie anul trecut, ANAF a executat silit jumătate din proprietate, iar acum cere recuperarea a aproape un milion de euro reprezentând chiriile încasate ilegal de familia Iohannis.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Astăzi, Klaus Iohannis, fostul președinte al României, află dacă îi va fi pus sechestru pe avere pentru chiria încasată ilegal. ANAF l-a executat silit și cere aproape cinci milioane de lei.
Cazul, care datează din 1999, când soții Klaus și Carmen Iohannis au achiziționat jumătate din imobil de la o cunoștință a familiei, Rodica Baștea, moștenitoare a lui Ioan Baștea, a escaladat după ce instanțele au stabilit că statul român era moștenitorul legal al proprietății.
Judecătorii au constatat nulitatea absolută a certificatului de moștenitor emis în 2012, care includea imobilul în masa succesorală a familiei Baștea. Ca urmare, ANAF a preluat posesia deplină, permițând intabularea completă a clădirii pe numele statului.
Judecătorii au constatat că prietena din America a soţilor Iohannis nu avea drept de proprietate asupra jumătăţii de casă pe care a vândut-o fostului cuplu prezidenţial. Anul trecut, Fiscul a preluat jumătate din clădirea din centrul Sibiului pentru că partea de imobil nu a fost revendicată de niciun moştenitor.
„Una din achiziţiile foarte bune, recunosc că a fost de la o cunoştinţă care moştenise casa. Am cumpărat jumătate de la el, pe o suma modică”, a declarat în trecut Klaus Iohannis.

Fostul președinte a folosit imobilul integral timp de 16 ani, închiriindu-l unei bănci ca și cum i-ar fi aparținut în totalitate. Din chiriile încasate, estimate la peste 320.000 de euro, familia Iohannis și-a finanțat achiziția altor proprietăți în Sibiu.
„Am reuşit să închiriem în condiţii extrem de avantajoase un spaţiu din acel imobil. Atât de avantajoase încât din banii de chirie obţinuţi de acolo am reusit sa achizitionez urmatoarele imobile”, a mai spus Klaus Iohannis.
Însă, după pierderea definitivă a proprietății în 2015 la Curtea de Apel Brașov, ANAF a calculat un prejudiciu de aproximativ 4,7 milioane de lei (echivalentul a aproape un milion de euro), incluzând chiriile ilegale, dobânzile și penalitățile. Fostul președinte a refuzat plata voluntară, ceea ce a dus la executarea silită.
Episodul executării silite din octombrie 2025 a fost marcat de controverse. Soții Iohannis au fost notificați în august să predea cheile, dar au susținut că le-au pierdut. Inspectorii ANAF au fost nevoiți să forțeze intrarea și să schimbe yala, descoperind ulterior că o cheie se afla chiar în interiorul uneia dintre uși.
„Colegii noștri au forțat una dintre intrări și au pătruns în interiorul imobilului. Au constatat că imobilul se afla în stare de degradare și că într-una dintre uși se afla cheia imobilului”, explica președintele ANAF, Adrian Nica, la acea vreme.
Fiscul a impus sechestru pe întreaga proprietate. Șeful ANAF, a subliniat că Iohannis va fi tratat „ca orice român” în procesul de recuperare.
Cererea a fost respinsă initial de Tribunalul Sibiu, dar a ajuns la Curtea de Apel, judecătorii urmând ca astăzi să dea verdictul. Potrivit experților imobiliari, averea familiei Iohannis se ridică la aproape 2 milioane de euro.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook