Simona Ionescu / Redactor Șef
„Duminică, 7 mai, ora 13.15. După mai bine de 14 ore de ascensiune, am reușit să scot camera și să filmez doar trei minute pe Kangchenjunga. Eram foarte obosit, stresat de timp pentru că ajunsesem târziu, dar ușurat că ascensiunea s-a încheiat și pot începe coborârea, spre siguranța taberei 4. Sper să vă bucurați de ultimii pași în drumul spre vârf.
Aș vrea să le mulțumesc partenerilor mei de expediție, Marius Gane și Peter Hámor, cărora le datorez în bună măsură această ascensiune și care au decis să renunțe la ascensiunea lor doar în momentul în care au aflat că sunt pe punctul să ajung pe vârf. Deasemenea mulțumesc colegilor mei nealpiniști, din echipa de comunicare”, a transmis alpinistul Horia Colibășanu pe pagina sa de Facebook.
Priviți și ascultați, în cele ce urmează, înregistrarea alpinistului, realizată după un traseu de 14 ore halucinant. Condițiile ascensiunii pe Kangchenjunga au fost, așa cum a povestit, deosebit de dificile. Neașteptat pentru un traseu pe muntele înzăpezit, Horia Colibășanu a avut probleme cu căldura și soarele. Practic, a urcat, așa cum a povestit, sub un soare dogoritor. „Nu e căldura plăcută pe care o știm de la mare. La aproape 8000 de metri, razele soarelui sunt reflectate de fapt de zăpadă, ceea ce face ascensiunea și mai dificilă pentru alpiniști”, a transmis Horia, după ascensiune, prin telefonul-satelit.
Horia Colibășanu a participat la 23 de expediții internaționale de-a lungul carierei, fiind românul cu cele mai mari performanţe în alpinismul de altitudine, cu nouă „optmiari” urcați.
Stomatolog de profesie, Horia Colibășanu este singurul român care a reușit ascensiunea vârfurilor Annapurna (8.091 m, în 2010), K2 (8.611 m, în 2004), Dhaulagiri (8.167 m, în 2007) și Shishapangma (8.013 m, în 2014), toate din Himalaya, toate de peste 8.000 de metri, toate incluse în Top 5 vârfuri mortale din lume, toate fără să folosească oxigen suplimentar și fără să fie ajutat de șerpași. Laz acestea se adaugă succesul înregistrat azi, cucerirea vârfului Kangchenjunga.
E singurul român căruia British Alpine Club i-a acordat distincția „Spirit of Mountaineering”, (Piolets d’Or, 2009) din partea British Alpine Club, cel mai vechi club montan din lume. În 2017 a primit cea mai importantă distincție pe care o poate acorda președintele României: Ordinul Național “Steaua României”, grad de Cavaler. Este cetățean de onoare al orașelor Timișoara și Slatina.
Kangchenjunga (8586 m) este al treilea vârf ca înălțime de pe planetă, iar statistic, având în vedere expedițiile eșuate, multe încheiate cu decese, reprezintă al doilea cel mai periculos munte din lume. Datele din 2021 arată că 1 din 4 alpiniști care au încercat să îl urce au murit pe traseu. După prima ascensiune realizată în 1955 de o expediție britanică, au trecut 22 de ani până la o nouă reușită.
Kangchenjunga este un gigant situat de-a lungul graniței dintre Nepal și India, într-unul dintre cele mai izolate locuri din Himalaya. În unele zile, senine, poate fi văzut și de la 110 kilometri depărtare, tocmai din India. Muntele este considerat lăcașul unui zeu ostil, credință întărită de vremea imprevizibilă și avalanșele frecvente. Muntele a păstrat până astăzi reputația de „vârf neatins”. Pentru alpinismul din România acest munte era, până sâmbăta aceasta, singurul optmiar (munte de peste 8000 de metri) neurcat de români.
Expediţia „Kangchenjunga 2022” realizată de Horia Colibășanu și partenerii săi este un proiect al Clubului Sportiv Alternative Timișoara, afiliat la Federația Română de Alpinism și Escaladă.
Sursa foto: Facebook
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
