Simona Ionescu / Redactor Șef
Prima întâlnire cu medicii s-a lăsat cu medicamente care doar i-au ameliorat disconfortul. În continuare, femeia nu se simțea ca înainte, plină de energie. „Eram obosită și încercam doar să trec peste fiecare zi”, își amintește ea, într-o discuție cu Time.com.
În cele din urmă, Caroline Rustigian a ajuns la un medic naturist, care a spus că durerea cauzată de moartea mamei ei era, de fapt, vinovată de boala ei gastrică. „Medicul meu a spus că stresul emoțional și faptul că nu mâncam a aruncat bacteriile sănătoase din stomacul meu, ceea ce mi-a compromis microbiomul”, relatează aceasta.
„Microbiomul este alcătuit din trilioane de microbi, inclusiv bacterii, drojdii și viruși”, spune Thalia Hale, medic naturopat în Palo Alto, California. Aceste organisme minuscule locuiesc în intestinul nostru și pe piele. La fel ca un hard disk care menține un computer în funcțiune, această rețea ajută organismul să sintetizeze și să proceseze nutrienți cheie, cum ar fi tiamina, o vitamină B produsă de bacteriile intestinale care alimentează funcția cerebrală, mai arată sursa citată.
Potrivit lui Hale, supărarea și doliul pot arunca corpul în afara cursului firesc al funcționării sale, perturbând tractul gastrointestinal. Deși este bine cunoscut faptul că durerea sufletească poate face să doară burta, cercetările care examinează legătura dintre stresul cauzat de supărare, doliu, sau de o pierdere majoră, și sănătatea intestinală sunt limitate.
Legătura dintre creierul nostru și intestinul nostru, inclusiv microbiomul care se dezvoltă acolo, a fost o surpriză atunci când a fost descoperită pentru prima dată, în urmă cu mai bine de 10 ani. Până în prezent, majoritatea cercetărilor relevante s-au concentrat pe animale, mai arată Time.com.
Oamenii de știință din Belgia au fost printre primii care au legat caracteristicile microbiomului intestinal al unui individ de stări precum fericirea generală și depresia într-un studiu aplicat pe populație la scară largă, publicat în 2019. „Persoanele care raportează o calitate scăzută a vieții tind să aibă microbiomul intestinal perturbat – și a existat o pierdere notabilă a anumitor bacterii care a fost foarte specific asociată cu această pierdere de bunăstare”, spune Jeroen Raes, bioinformatician și autor principal al studiului.
Pierderea unei persoane dragi este, de departe, unul dintre cele mai stresante evenimente de viață. Această perioadă emoțională care duce moralul la pământ poate cauza pierderea somnului și a poftei de mâncare. Iar stresul continuu poate afecta ceea ce oamenii de știință numesc axa intestin-creier.
Cu doar un deceniu în urmă, se credea că substanța cenușie – creierul este complet izolat de restul corpului. Acum oamenii de știință au concluzionat: creierul nu numai că instruiește corpul să se miște și să respire, ci și că semnalele din intestin, precum și din alte organe și țesuturi, pot modifica, de asemenea, modul în care funcționează creierul.
Modul în care funcționează mecanismul din spatele acestei comunicări bidirecționale este o întrebare deschisă, dar au apărut mai multe explicații posibile. În studiul belgian, persoanele cu depresie aveau mai puține bacterii intestinale care produceau butirat, un acid gras esențial pentru sănătatea intestinală, cu proprietăți antiinflamatorii. Bacteriile intestinale produc molecule precum dopamina și serotonina, care joacă roluri vitale în semnalizarea neuronală. Nivelurile scăzute ale acestor neurotransmițători pot provoca depresie și boli neurologice precum Parkinson.
Având în vedere dovezile ispititoare, un pas următor evident ar fi alimentarea intestinului cu probiotice benefice. Cu toate acestea, Raes subliniază că cercetările privind microbiomul intestinal și impactul acestuia asupra durerii emoționale și a sănătății mintale sunt încă în fază incipientă. Și în timp ce „potențialul de intervenție cu probiotice este interesant, nu există în prezent suficiente dovezi pentru a sfătui persoanele cu depresie să le ia”, spune Raes.
Cercetările sugerează însă că dieta joacă un rol semnificativ în determinarea bacteriilor intestinale care continuă să se dezvolte. Iar consumul de alimente impregnate în mod natural cu probiotice, cum ar fi produsele fermentate și iaurtul, este o modalitate ușoară de a ajuta la restabilirea sănătății intestinelor.
Pentru reducerea stresului și a stării depresive, specialiștii citați recomandă un exercițiu ușor ce se numește „respirație pătrată” sau „respirație în cutie”. Pur și simplu inspirați și țineți respirația timp de patru secunde, expirați timp de patru secunde și repetați de patru ori. Apoi repetați exercițiul de mai multe ori pe zi. Folosită de Navy Seals în situații de mare stres, această tehnică de respirație ajută la calmarea sistemului nervos autonom, ceea ce restabilește relaxarea.
Sursa foto: Pixabay
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
