Simona Ionescu / Redactor Șef

Toma Caragiu, un actor fermecător, adorat de femei, dar nefericit în căsnicie

Toma Caragiu, un actor fermecător, adorat de femei, dar nefericit în căsnicie
Toma Caragiu a fost fermecător, celebru, iar femeile îl adorau. Și el a iubit multe femei frumoase. Cu toate acestea, Toma Caragiu nu a fost fericit în căsniciile sale. Despre actorul dispărut la cutremurul din 77 se spune că a fost  fenomenal, unic si original.

Marele actor Toma Caragiu s-a născut într-o zi de 21 august. Înainte de dispariţia sa, la cutremurul din 1977, Toma Caragiu era considerat unul dintre cei mai mari actori români. Mulţi îl consideră aşa şi astăzi.

Cine nu a văzut și revăzut ”Brigada Diversă, BD, la munte și la mare”, ”Haiducii lui Șaptecai”, ”Actorul și sălbaticii”, ”Operațiunea Monstrul”? Toma Caragiu a fost un actor înzestrat, care ştia să acapareze, să subjuge şi să încânte spectatorii cu inteligenţa şi cu verva sa. Femeile l-au adorat, iar el le-a iubit pe cele mai frumoase.

Toma Caragiu a fost un actor fermecător, iar femeile îl adorau

Tomiță Caragiu, așa era alintat marele actor. Românii îl adorau, iar vestea morții sale la marele cutremur din 4 martie 1977 a îndurerat o țară întreagă. Avea doar 51 de ani și multe planuri.

Era fermecător, celebru, iar femeile îl adorau. Și el a iubit multe femei frumoase. Cu toate acestea, Toma Caragiu nu a fost fericit în căsniciile sale.

Avea 27 de ani (1952) când s-a căsătorit cu o colegă actriță de la Teatrul de Stat din Ploiești, Maria Bondar. La 28 de ani (1953), devine directorul teatrului din Ploiești și este asaltat de femei. Căsătoria nu rezistă, iar după zece ani cei doi divorțează. Înainte să pună punct mariajului, Toma și Maria Caragiu au înfiat o fetiță de 3 ani, Maria (Doina) Caragiu, de la Casa de Copii Buzău.

În pragul divorțului, ce doi soți se înțeleg ca fetița să rămână la mamă, iar Toma Caragiu  să plătească o sumă consistentă din toate veniturile sale, pentru creșterea copilei.

Imediat după divorț, în 1963, Toma se căsătorește cu Elena Bichman, tot actriță, aflată și ea la a doua căsătorie, după divorțul de actorul Paul Ioachim.

În noaptea teribilului cutremur din 4 martie 1977, Toma Caragiu se afla acasă ”lipit” de telefon. Aștepta să îl sune Mimi, cum o alinta pe soția sa, plecată la munte. În așteptarea apelului, l-a invitat pe regizorul Alexandru Bocăneț la un pahar.  Cutremurul din 1977 s-a produs la ora 21:22:22, pe 4 martie 1977. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, o durată de 56 de secunde și a făcut multe victme, printer care și mulți artiști.

După tragica dispariție  a actorului, Elena Caragiu a părăsit România, în 1978 și s-a stabilit în Statele Unite. S-a căsătorit și și-a schimbat numele în Helen Cara-Chester. Actorii din Bulandra și apropiații lui au vorbit mult, după moartea lui Toma Caragiu despre nefericirea lui din timpul căsniciei cu Elena, pe care el o iubea enorm, iar ea îl trata extrem de rece și nedrept.

Fiica Maria (Doina) Caragiu a rămas retrasă și nici nu a moștenit dragostea părinților săi pentru teatru. Este căsătorită și are o pensiune în județul Buzău. Deși toată lumea i-a spus că este adoptată de la Casa de Copii din Buzău, Doina Caragiu seamănă uluitor cu celebrul ei tată adoptiv: aceeași gură, aceleași sprâncene, același nas, aceeași voce.

Ultima zi din viața lui Toma Caragiu

Plecat în dimineaţa zilei de 4 martie 1977 din Bucureşti, alături de soţie, Toma Caragiu a ajuns la Periş şi la Titu, însă partenera lui s-a plictisit şi a decis să se ducă pe Valea Prahovei să se plimbe, iar marele actor s-a întors în Capitală.

De-a lungul zilei de 4 martie 1977, Toma Caragiu a vorbit la telefon cu familia şi cu mai mulţi prieteni, iar unii dintre aceştia l-au şi vizitat. Deşi a fost invitat în oraş de diferite personalităţi, Toma Caragiu nu a vrut să îşi părăsească locuinţa, deoarece soţia lui i-a spus că îl va suna la ora 21.30. Şi, cum la acea vreme nu exista telefon mobil, singura modalitate de a comunica era telefonul fix, aflat în apartamentul  de la etajul doi din blocul Colonadelor 3, în care marele actor locuia.

Din păcate, cutremurul din 1977 a avut loc la ora 21.22, iar în acel moment în casa lui Toma Caragiu se afla şi Alexandru Bocăneţ, regizorul care colabora cu marele actor român. Potrivit martorilor, apartamentul lui Toma Caragiu a rămas aproape intact, însă el a încercat să se salveze şi a ieşit din locuinţă, neştiind că acest gest va fi unul fatal.

În a şasea zi după cutremur, de sub ruine, din locul unde ar fi trebuit să fie scările blocului, a apărut claia de păr creţ şi grizonat a lui Toma. Vărul său, Nelu Adam, l-a luat în braţe. A fost îngropat a doua zi, pe 11 martie 1977, la Cimitirul “Bellu” din Bucureşti nu departe de cavoul lui Constantin Tănase.

Toma Caragiu, biografia

Toma Caragiu s-a născut la 21 august 1925, la Argos Orestiko, în Grecia, într-o familie de aromâni. Când Toma Caragiu avea 4 ani, familia sa s-a refugiat la Ploiești. Acolo a copilărit și a făcut școală. ”Sunt ploieștean get-beget”, se mândrea actorul. Atras de teatru, Toma Caragiu este cooptat în trupa liceului, dar în 1945 se înscrie la Facultatea de Drept la îndemnul părinților. Abandonează cursurile și intră la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din București.

În 1965, marele regizor Liviu Ciulei îl cheamă la București, la Teatrul Bulandra, de la Teatrul de Stat din Ploiești, unde era actor și director.

De la venirea a lui Toma Caragiu în Bucureşti şi până la momentul dispariţiei sale în cutremurul din 1977, trecuseră 4.500 de zile.  În acest timp, actorul apăruse pe scenele teatrelor Bulandra, Naţional şi de Comedie de peste 2.000 de ori, în 20 de spectacole diferite, spectacole repetate timp de aproximativ 1.000 de zile. Jucase în 40 de filme, în 28 având şi rolul principal, ceea ce autorul cărţii cuantifica la 1.600 de zile de filmare şi 200 de zile de post-sincron.

La televiziune apăruse în 3 filme-serial, 10 show-uri şi alte câteva zeci de emisiuni. Numele său figura pe două discuri Electrecord, iar vocea sa fusese imprimată pe 50 de emisiuni din ciclul „Unda veselă“.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre