În încercarea de a mânca cât mai natural, de multe ori cumpărăm produse bio, însă acestea nu au de-a face cu realitatea.
Un biochimist și cercetător renumit din România ne spune cum se falsifică alimentele. E șocant cu ce se îngroașă smântâna
În cartea sa „Noua ordine alimentară. Și noi ce mâncăm?”, cercetătorul și biochimistul Gheorghe Mencinicopschi a dat cele mai importante exemple despre cum se falsifică alimentele. Acum ne putem da seama de ce plătim atât de mult diferite produse și când le punem pe masă nu au nici pe departe gustul pe care-l cunoaștem.
Potrivit acestuia, sunt mulți producători de lapte care preferă să extragă grăsimea din acesta și să adauge în locul acesteia apă. În plus, se obișnuiește să fie prevenită alterarea folosindu-se conservanți sau substanțe de neutralizare. Falsificată poate fi și smântâna, în care se introduce uneori făină și gelatină, alteori lapte bătut sau albuș de ou.
Ba chiar, spune acesta, au fost cazuri în care acest produs a fost îngroșat cu cretă sau ghips. În ceea ce privește untul acesta este foarte bine imitat de margarină pe bază de grăsimi hidrogenate.
Se amestecă cu amidon, gelatină sau clei de oase
Printre produsele care se pot păstra un timp îndelungat se numără și mierea, un produs care aduce organismului uman mineralele și vitaminele de care acesta are nevoie. Doar că, spune profesorul în cartea sa, în unele tipuri de miere nu găsim doar îndulcitori naturali sau artificiali, ci și amidon, gelatină sau clei de oase.
Un alt lucru șocant este că producătorii de carne obișnuiesc să amestece carnea de porc, de exemplu, cu cea de cal sau măgar, un lucru nerecomandat. Potrivit informațiilor oferite de GânduridinIerusalim „Carnea tocată, dar și cârnații, salamul, mezelurile, sunt falsificate prin adăugarea de componente inferioare (șorici, tendoane, aditivi, soia, etc.). Fiți atenți de unde și de la cine achiziționați alimentele, pentru a vă ține sănătatea în frâu.
Sursă foto: fa singur
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook