Un compus rar, detectat în celebrul tablou „Mona Lisa”, dezvăluie un nou secret

Se pare că maestrul artist a fost mai experimental cu celebra sa „Mona Lisa” decât se credea până acum. Potrivit unui nou studiu, a fost creatorul unei tehnici observate un secol mai târziu, folosind un compus rar.

A folosit un compus mineral rar

Prin utilizarea difracției de raze X și a spectroscopiei în infraroșu, o echipă de oameni de știință din Franța și Marea Britanie a detectat un compus mineral rar în interiorul piesei iconice a lui Leonardo da Vinci. Descoperirea oferă o nouă perspectivă asupra modului în care a fost pictată lucrarea de la începutul anilor 1500, potrivit studiului publicat recent în Journal of the American Chemical Society.

Împreună cu pigmentul alb de plumb și uleiul, compusul, cunoscut sub numele de plumbonacrit, a fost găsit în stratul de bază al vopselei. Un studiu publicat în 2019 identificase mineralul în mai multe lucrări din secolul al XVII-lea ale lui Rembrandt, dar cercetătorii nu îl întâlniseră în lucrări din Renașterea italiană până la noua analiză.

„A fost un artist, desigur, dar a fost și chimist, fizician”

Plumbonacrita se formează atunci când oxizii de plumb se combină cu petrolul. Potrivit studiului, amestecarea acestor două substanțe pe o paletă este o tehnică pe care artiștii de mai târziu, precum Rembrandt, au folosit-o pentru a ajuta la uscarea vopselei. Detectarea compusului rar în „Mona Lisa” a sugerat că Leonardo ar fi putut fi precursorul inițial al acestei abordări, a declarat Gilles Wallez, unul dintre autorii ultimului studiu și profesor la Universitatea Sorbona din Paris, care a fost, de asemenea, coautor al raportului din 2019.

„A fost în mod clar înaintea timpului său”

„Tot ceea ce provine de la Leonardo este foarte interesant, pentru că el a fost un artist, desigur, dar a fost și chimist, fizician, a avut o mulțime de idei și a fost un experimentator … încercând să îmbunătățească cunoștințele din vremea sa.

De fiecare dată când descopereai ceva despre procesele sale, realizeazi că a fost în mod clar înaintea timpului său. Mona Lisa”, la fel ca multe alte picturi din secolul al XVI-lea, a fost creată pe un panou de lemn care necesita un strat de bază gros”, a spus Wallez. Cercetătorii cred că Leonardo a realizat amestecul său de pulbere de oxid de plumb cu ulei de in pentru a produce stratul gros de vopsea necesar pentru primul strat, creând în același timp, fără să știe, acest compus rar.

„Aceste mostre au o valoare culturală foarte mare”

„Cercetătorii nu au voie să preleveze mostre din capodopera care se află la Luvru din Paris și este protejată în spatele sticlei”, a mai spus Wallez. Cu toate acestea, cu ajutorul unei microprobe din 2007 care a fost prelevată dintr-o zonă a operei de artă aflată chiar în spatele ramei, oamenii de știință au putut analiza vopseaua cu ajutorul unui aparat de înaltă tehnologie numit sincrotron.

Acceleratorul de particule a permis echipei să studieze compoziția petei la nivel molecular. „Aceste mostre au o valoare culturală foarte mare. Nu îți poți permite să iei probe mari de pe o pictură, așa că un sincrotron este cea mai bună modalitate de a le analiza”, susține acesta.

Același compus a fost găsit și la „Cina cea de Taină”

Stratul de bază al picturii murale „Cina cea de Taină” a lui Leonardo a fost descoperit că are aceeași compoziție chimică ca și „Mona Lisa”, chiar dacă pictura murală a fost realizată pe un perete, potrivit studiului. Oamenii de știință au avut la dispoziție o gamă mult mai largă de mostre de la „Cina cea de Taină” pentru a le analiza, 17 în total, care proveneau de la vopseaua care s-a desprins de pe perete în timp, a mai precizat Wallez.

Opere de artă „vii”

„Știm de mult timp că Leonardo a fost un experimentator inveterat. Prin urmare, nu este deloc surprinzător faptul că îl vedem experimentând în alte medii, mai ales având în vedere căutarea sa dedicată a celor mai bune tehnici de pictură (adesea netradiționale) pentru a crea operele sale de artă „vii”, a declarat a declarat William Wallace, profesor emerit și președinte al catedrei de istoria artei și arhitectură la Universitatea Washington din St. Louis, expert în arhitectura Renașterii.

„Mona Lisa” și „Cina cea de Taină” sunt două dintre cele mai puțin de 20 de tablouri cunoscute pe care Leonardo le-a realizat în timpul vieții sale. Cercetătorii speră că, în timp, vor putea descoperi mai multe despre artist și operele sale.