Zăpada dispare, România rămâne fără pârtii definitiv. Vacanțele la munte vor fi istorie, spun analiștii

Zăpada dispare, România rămâne fără pârtii definitiv. Vacanțele la munte vor fi istorie, spun analiștii
Dezastrul este legat de schimbările climatice și creșterea emisiilor de carbon. Din aceste cauze, numărul zilelor cu zapadă va scădea tot mai mult. Până la sfârșitul secolului XXI, în țara noastră nu vor mai exista pârtii la munze, se arată într-o analiză Infoclima

Un scenariu sumbru se preconizează în următorii ani: România va rămâne fără pârtii. Climatologii avertizează că vom avea doar o lună pe an cu zăpadă pe Valea Prahovei.

Bogdan Antonescu, expert în fizica atmosferei și în climatologie, spune în articolul său publicat pe platforma Infoclima, că numărul de zile cu temperaturi scăzute în România este deja în continuă scădere încă de la începutul anilor 2000, în timp ce numărul zilelor calde crește.

Datele au fost furnizate de Copernicus, programul de observare a Pământului al Uniunii Europene.

Astfel, spre finalul anilor 2100, numărul de zile înzăpezite va ajunge la 25, în zona Prahovei, și cel mult 53, în zona Sucevei. Spre comparație, în perioada 1981-2005, numărul de zile cu strat de zăpadă a fost între 93 (Prahova) și 124 (Suceava).

Cele patru ipoteze

Dispariția zăpezii nu este doar o problemă în România, ci la nivel global, reiese dintr-un raport al Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC) al Organizației Națiunilor Unite, citat de Infoclima.Trendul descendent a pornit pe la mijlocul secolului XX.

Durata perioadei cu zăpadă a scăzut, în medie, cu 5 zile per decadă, însă în unele zone muntoase, scăderea a fost de până la 10 zile, scrie Infoclima.

Iată care sunt cele patru posibile scenarii pe care le avansează IPCC, în legătură cu evoluția concentrației emisiilor de carbon, de la cel mai optimist la cel mai pesimist: scenariul 1: emisiile de CO2 descresc și ajung la 0 în 2100;

scenariul 2: emisiile ating cotele maxime în 2040, apoi descresc încet;

scenariul 3: emisiile ajung la cote maxime în 2080 și încep apoi să scadă;

scenariul 4, cel mai pesimist: emisiile continuă să crească pe tot parcursul secolului XXI.

Indiferent care din variante se va adeveri, grosimea stratului de zăpadă se va reduce oricum. Astfel, în scenariul cel mai negru, dacă schimbările climatice se vor intensifica, grosimea stratului de zăpadă se va reduce cu 90%.

Într-un caz optimist se prevede o reducere de până la 40%. Spre exemplu, explică Bogdan Antonescu în Infoclima, în Alpi sau în Anzii Subtropicali, stratul de zăpadă va scădea în medie cu 25% în viitorul apropiat, anii 2031-2050.

Dispar sporturile de iarnă

Toate acestea vor duce la dispariția mai multor sporturi de iarnă. Astfel, arată sursa citată, dacă dispare zăpada, nu se va mai putea schia, nu vor mai putea fi făcute plimbări cu sania sau cu snowmobilul. Va fi greu de găsit o locație pentru olimpiada de iarnă.

Doar 13 din 21 de locații în care s-au desfășurat ultimele Jocuri Olimpice de iarnă vor mai putea găzdui o nouă ediție, notează Infoclima, citând un studiu recent.

Nici producerea zăpezii artificiale nu va fi o soluție deoarece aceasta va fi costisitoare tocmai din cauza creșterii temperaturilor medii și reducerii stratului de zăpadă naturală.

Crește numărul zilelor calde

În țara noastră, numărul de zile cu un strat de zăpadă mai mare de 5 centimetri în zonele muntoase va fi de cel mult 53, în zona Sucevei, până la finalul acestui secol. Acest lucru ar urma să se întâmple în cel mai pesimist scenariu dat de IPCC.

În cea de-a doua variantă, stratul de zăpadă s-ar menține între 60 și 100 de zile. Mai mult decât în ultimul scenariu, dar tot cu vreo 20 de zile mai puțin decât în perioada 1986-2005.

Reducerea perioadei cu zăpadă coincide cu modificarea temperaturilor anuale. În timp ce numărul de zile cu temperaturi scăzute scade, cresc cele cu temperaturi ridicate.

Este de la sine înțeles că în aceste situații, stațiunile vor trebui să se adapteze la un turism care nu se bazează pe zăpadă. Dacă trendul se va menține așa, iar autoritățile nu vor lua măsuri pentru reducerea emisiilor de CO2, stațiunile de la munte vor rămâne fără principalul element de turism: sporturile de iarnă.

Recomandarile noastre